Leul se va deprecia în ritmul de până acum: cu două-trei procente pe an, dar controlat, pentru a nu risca o retrogradare a ţării

Leul a atins ieri un nou minimum istoric faţă de euro, de 4,7669 lei. După declaraţiile noului ministru de Finanţe, Florin Cîţu, referitoare la deficitul bugetar de 4%, după anunţurile de la Statistică şi de la BNR privind adâncirea deficitului commercial şi a celui de cont curent, după anunţarea ritmului de creştere al PIB de numai 3% faţă de estimările de 3,8%, deprecierea monedei naţionale pare mai mult decât firească.

„Era logic să sărim în ochii investitorilor şi ai speculatorilor cu astfel de cifre”, spune Adrian Codârlaşu, şeful CFA România.

„Fundamentele economice s-au deteriorat, deci este de aşteptat o depreciere a monedei naţionale. Deocamdată, deprecierea a fost foarte mică de 0,01% (n.a.- cea din 14 noiembrie 2019). Dar economia a încetinit, creşterea PIB anunţată a fost de 3% faţă de 3,5% cât estimasem noi (Raiffeisen Bank). Cu toate acestea nu vedem o depreciere mai mare de 4,8 lei un euro pentru sfârşitul anullui şi un 4,9 lei pentru un euro în 2020”, spune Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank.

La rândul său, Adrian Codârlaşu precizează că ultimul sondaj CFA prevede o depreciere posibilă a leului de până la 4,85 lei pentru un euro în următoarele 12 luni. El precizează însă că, „fără şocuri externe puternice, leul îşi va continua deprecierea în următorii ani în ritmul de până acum: în jur de două sau trei procente pe an. Un şoc extern puternic ar putea duce însă deprecierea leului la cote mai ridicate”, precizează Adrian Codârlaşu.

Dealerii din băncile comerciale sunt de părere că ritmul de depreciere este încă unul destul de lent, dar că această depreciere este controlată de către banca centrală. Dat fiind că în perioada următoare vor fi destule cheltuieli, începând cu cele generate de Black Friday şi continuând cu cele pentru sărbătorile de iarnă şi importurile de energie pentru perioada de iarnă, este de aşteptat să vedem în continuare depreciere pe curs, deşi va fi una controlată, la fel ca până în prezent. În concluzie, leul se mai poate deprecia până la sfârşitul anului, dar nu mai mult de 4,8 lei pentru un euro.

Despre ce se va întâmpla anul viitor mai sunt de aşteptat pentru un pronostic tot felul de cifre: bugetul, la cât va fi stabilit deficitul bugetar, măsurile luate pentru restrângerea deficitului şi continuarea creşterii economice, cum va evolua economia Germaniei de care economia României a devenit dependentă şi întregul context extern.

Dar chiar şi aşa, surse din piaţa bancară spun că nu vom avea o depreciere mult mai mare a leului faţă de cea de anul acesta deoarece avem un curs controlat şi guvernatorul BNR nu ar permite o depreciere prea mare a cursului deoarece ar risca o retrogradare a ratingului de ţară. În condiţiile în care deficitele gemene (deficitul comercial a crescut cu 20% într-un singur an) şi cel bugetar nu îşi revin, analiştii nu exclud o modificare a perspectivei anumitor agenţii de rating de la pozitiv la negativ pentru România, fapt care ar conduce automat la o depreciere mai mare a cursului de schimb.

Ce spune Ministrul Finanţelor

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat că mişcările pe cursul leu/euro de joi nu au fost foarte mari, în condiţiile care acestea depind foarte mult de contextul internaţional, susţinând însă că sunt alte cifre negative, precum cele legate de sectorul industrial despre care se poate spune că a intrat în recesiune.

„Nu a fost (foarte prost cursul leu/euro – n. r.) A fost mişcare de câteva zile. Am văzut o depreciere a leului în câteva zile. Nu mi s-a părut o mişcare foarte mare astăzi (joi – n. r.), dar trebuie să ţinem cont de contextul internaţional. Totuşi, astăzi, au venit şi alte cifre proaste din economie. Economia creşte cu 3% versus 5,5%, investiţiile străine mai mici după nouă luni decât anul trecut, industria are deja trei trimestre pe negativ şi am putea spune că sectorul industrial este în recesiune. Deci, există şi alte elemente negative acolo, dar cursul ştiţi cum e moneda naţională, este cel mai bine să fie liberă”, a afirmat Cîţu, joi seara la Digi 24.

Întrebat dacă devalorizarea monedei naţionale va ajuta la împrumuturi sau la buget, ministrul Finanţelor a răspuns: „Nu cred, dar nu aş putea să comentez aşa ceva din această poziţie de ministru al Finanţelor”.

Ce a spus BNR despre cursul record euro/leu

Există o presiune pe curs care vine din deficitul comercial, datele publicate recent arătând un deficit în creştere pe luna trecută, iar la aceasta se adaugă cu siguranţă şi importurile aferente Black Friday şi situaţia deficitului bugetar, a declarat, joi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu.

„Există în mod evident o presiune pe curs care vine din deficitul comercial. Am publicat recent noile date care arată o accentuare a deficitului comercial. Deci un necesar de valută pentru schimburile comerciale crescut. Să nu uităm că în această perioadă avem şi evenimente comerciale care aduc importuri suplimentare, apropo de Black Friday zilele acestea, cu volume foarte mari de tranzacţii anunţate cu bunuri din import. Acesta este o situaţie de fond care a dus la această evoluţie a cursului, care, în cifre absolute e totuşi marginală. În plus, e necesară clarificarea situaţiei bugetare care pare mai complicată decât se anticipa”, a spus Dan Suciu.