Liber la investiții în parcuri fotovoltaice de zeci de hectare pe terenuri arabile din extravilan. Se schimbă legea fondului funciar – proiect

Parlamanetul ar putea da undă verde investițiilor în parcuri fotovoltaice pe terenuri arabile de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, situate în extravilanul localităților, mai mari de  10 hectare.

Potrivit unui proiect de act normativ ce ar putea modifica Legea Fondului Funciar ( Legea 18/1991), va fi permisă “înființarea de capacități noi de producție de energie regenerabilă, parcuri fotovoltaice care ocupă o suprafață mai mare de 10 hectare” pe “ terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și pe cele plantate cu vii și livezi, parcuri naționale, rezervații”.

Proiectul a fost inițiat de un parlamentar PNL de Arad, Glad-Aurel Varga.

Citește și:

Cunoscutul Emanuel Muntmark începe un parc fotovoltaic gigantic în Arad, de 700 MW și 700 mil. euro. Ar fi cel mai mare din România

Potrivit Legii fondului funciar aflată acum în vigoare “amplasarea construcțiilor de orice fel (adică construcțiile care se pot realiza numai în baza și cu respectarea autorizației de construire, emisă în condițiile legislației în vigoare)  pe terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și pe cele plantate cu vii și livezi, parcuri naționale, rezervații, monumente, ansambluri arheologice și istorice, este interzisă”.

Prin excepție de la prevederile ce instituie interdicții menționate anterior, pe terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a și a V-a de calitate, având categoria de folosință arabil, vii și livezi, precum și pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizației de construire și a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate unele obiective de investiție precum:

• care fac obiectul unor proiecte publice și private și pot genera efecte poluante factorilor de mediu;
• care prin natura lor nu se pot amplasa în intravilan, respectiv: cariere, balastiere, gropi de împrumut, gropi de gunoi, refugii montane, refugii în caz de urgență cu infrastructura necesară;
• care servesc activităților agricole și/sau serviciilor conexe, precum: depozite de îngrășăminte minerale ori naturale, construcții de compostare, silozuri pentru furaje, magazii, șoproane, silozuri pentru depozitarea și conservarea semințelor de consum, inclusiv spațiile administrative aferente acestora, platformele și spațiile de depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadnițe și ciupercării, adăposturi de animale
•  de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare;
• anexe gospodărești ale exploatațiilor agricole definite la pct. 4 din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• specifice acvaculturii, cu infrastructura și utilitățile necesare, inclusiv amenajări piscicole/amenajări prin extragere de agregate minerale pe terenuri agricole situate în extravilan
• cu destinație militară, căile ferate, șoselele de importanță deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea și echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării țițeiului și gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor, canalizare și realizarea de surse de apă, puțuri, aducții de apă pentru exploatația agricolă, precum și obiective meteorologice
•  pentru îmbunătățiri funciare și regularizarea cursurilor de apă, respectiv: irigații, desecări, taluzări, protecția malurilor și altele asemenea;
•  infrastructuri de comunicații radio-TV sau telefonie, drumuri publice și private, drumuri tehnologice.

Iată, așadar, că printre excepții ar putea apărea și cea referitoare la capacitățile de producție de energie regenerabilă.

Scoaterea din circuitul arabil se va face la momentul autorizării construcțiilor

De asemenea, potrivit proiectului de act normativ, “scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol al terenurilor agricole situate în extravilan, precum și a terenurilor silvice se face la momentul autorizării construcției, cu plata tarifelor prevăzute în prezenta lege de către beneficiar. Din aceste tarife se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispoziția Ministerului Agriculturii”.

În varianta actuală a Legii, nu se specifică faptul că scoaterea din circuitul agricol se realizează la momentul autorizării construcției de producere a energiei regenerabile

Nu în ultimul rând, potrivit proiectului de lege, în situația construirii unor facilități de producere a energiei regenerabile fotovoltaice, unități de stocare ale electricității, stații de transformare, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol se poate face și parțial doar pentru suprafețele de teren afectate de instalația de producere sau de stocare a energiei regenerabile, restul de teren liber rămânând în circuitul agricol”.

De ce este necesar să se schimbe legea

Conform preambulului proiectului de act normativ, modificările sunt necesare pentru a armoniza legislația națională cu cea europeană, în contextul în care, prin Directiva UE 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din resurse regenerabile, România trebuie să contribuie la dezideratul comun al UE- ca până în 2030, ponderea energiei din resurse regenerabile să fie de cel puțin 32%.

“Legislația națională din 2020- început de 2021- nu oferă un cadru destinat procesului de autorizare/ dezvoltare a facilităților de producere a energiei regenerabile, ci investitorul în astfel de facilități trebuie să se adapteze unor reglementări disparate și nespecifice adoptate pentru reglementarea autorizării construcțiilor, a regimului juridic al terenurilor situate în extravilan/intravilanul localităților sau a terenurilor agricole/curți/construcții”, se mai arată în preambul.