Studiul realizat de puternica Uniune Americană pentru Apărarea Libertăţilor Civice (ACLU) şi de ONG-ul Human Rights Watch se bazează pe 92 interviuri cu ziarişti, avocaţi, foşti şi actuali responsabili guvernamental. Concluzia sa este fără echivoc: programele de supraveghere create de Washington cu scopul de a contracara atentate au afectat libertatea presei, dreptul publicului la informare, precum şi dreptul de a obţine ajutor juridic, se arată în studiu.
‘Activitatea ziariştilor şi a avocaţilor se află în centrul democraţiei noastre’, a subliniat autorul raportului citat, Alex Sinha.
Grupul de persoane chestionate include 46 de ziarişti din mai multe media, între care mai mulţi laureaţi ai Premiului Pulitzer. Ei explică faptul că dezvăluirile făcute de Edward Snowden privind amploarea supravegherii Agenţiei pentru Securitate Naţională (NSA) a SUA au determinat sursele obişnuite ale ziariştilor să reflecteze de două ori înainte de a vorbi cu presa, chiar pentru a discuta subiecte neconfidenţiale, de teama de a pierde o acreditare de secret de apărare sau de a fi urmăriţi penal pentru scurgeri de informaţii.
Din ce în ce mai mult ziariştii utilizează astfel de tehnici elaborate pentru a-şi cripta comunicaţiile, se arată în raport. Unii nu vorbesc decât la telefoane preplătite sau evită cu totul internetul.
‘Există deja opt cazuri penale împotriva unor surse (în administraţia lui Barack Obama), faţă de trei înainte şi asta nu a trecut neobservat’, a explicat Charlie Savage, reporter la New York Times şi laureat al Premiului Pulitzer.
Un grup de 42 de avocaţi în penal, civil şi în sistemul judiciar militar, descriu de asemenea un mediu din ce în ce mai defavorabil confidenţialităţii. Unii avocaţi au afirmat că folosesc tehnici similare celor ale ziariştilor pentru a evita să fie monitorizaţi pe internet.
‘Sunt furios la gândul că mă comport ca un traficant de droguri pentru a proteja confidenţialitatea clienţilor mei’, a declarat un avocat în cadrul interviului pentru ACLU. ‘SUA se afişează ca un model de libertate şi democraţie, dar propriile lor programe de supraveghere ameninţă valorile pe care doresc să le reprezinte’, a explicat, de asemenea, Alex Sinha.