Libra Internet Bank estimează o inflație de 4,6% în decembrie și se așteaptă ca BNR să reducă dobânda de referință în a doua jumătate a anului viitor

Analiștii băncii susțin că în continuare prognozează o inflație de 4,6% în decembrie 2024, iar pentru anul viitor se asteaptă ca aceasta să rămână în cea mai mare parte a timpului peste marginea superioară de 3,5% a intervalului țintă de inflație (2,5%±1pp).

„Riscurile sunt mai degrabă pro-inflaționiste în special în prima jumătate a anului viitor când plafonul aferent prețurilor la energie va fi ridicat (1 aprilie 2025), iar efectele anului agricol slab și ale majorărilor salariale din acest an vor exercita destul de probabil o presiune ascendentă asupra prețurilor de consum. La acestea se va adăuga și o posibilă majorare a prețurilor carburanților, în urma recentei decizii de a extinde taxa de 0,5% pe cifra de afaceri pentru toate companiile de petrol, gaze și carburanți.

Toate acestea, plus necunoscutele legate de procesul de consolidare fiscală și implicațiile acestuia asupra bugetelor gospodăriilor care se vor face probabil simțite mai degrabă în partea a doua a anului 2025 și ulterior îndeamnă BNR la prudență – aceasta cu atât mai mult cu cât decalajul cronic între cerere și ofertă care caracterizează economia românească generează valori mari ale deficitului comercial și limitează avansul produsului intern brut (creșterea economică redusă din acest an este elocventă în acest sens).

De altfel, temerile privind accelerarea inflației în ultima parte a acestui an, dar mai ales în 2025 sunt prezente și în comunicatele din această săptămână ale unor bănci centrale din regiune cum sunt Polonia și Cehia – țări cu economii mai echilibrate – guvernatorii acestor bănci luând în calcul o întrerupere a scăderii dobânzilor din această cauză”, se precizează în comunicatul transmis de bancă.

În aceste condiții, analiștii Libra se așteaptă la o reducere a dobânzii cheie de 0,5 puncte procentuale în partea a doua a anului viitor, dacă traiectoria inflației se stabilizează, cu tendințe de încetinire pe finalul anului 2025. În această ecuație va conta modul de implementare a consolidării bugetare și impactul acesteia asupra cererii și evoluției PIB, deși, este destul de posibil, ca atenția la evoluția prețurilor de consum să rămână prioritară pentru BNR.

Libra mai precizează că dobânzile ROBOR vor rămâne în general la nivelul din prezent, dacă dobânda cheie este menținută, iar scăderea indicelui IRCC în următoarele două trimestre va fi efectul celor 2 reduceri de dobândă de politică monetară pe care banca centrală le-a operat în lunile iulie și august. Raportul asupra inflației pe care BNR îl va publica în zilele următoare va oferi mai multe informații cu privire la așteptările băncii centrale privind prețurile de consum, în special pe termen scurt, dar și balanța riscurilor aferentă prognozei de inflație.

Principalele mesaje din comunicatul BNR

1. Rata anuală a inflației a coborât în septembrie la 4,6%, însă reducerea acesteia la nivelul trimestrului al III-lea a fost mai lentă față de lunile anterioare și previziunile băncii centrale, în condițiile în care creșterea prețurilor la alimente și într-o măsură mai mică scumpirea energiei electrice au contracarat încetinirea dinamicii consemnate la prețurile administrate și de combustibili.

Tot prețurile alimentelor au fost acelea care au atenuat reducerea ratei inflației de bază CORE2 ajustat care a ajuns la 5,6% în septembrie față de 5,7% în iunie a.c.

Banca centrală mai notează în comunicat că inflația va crește ușor în ultimele luni ale acestui an, iar în primul semestru din 2025 ar putea fluctua semnificativ rămânând deasupra intervalului țintă și peste valorile anticipate anterior. Aceasta ar putea intra sub marginea superioară a intervalului țintă abia la începutul anului 2026.

8 noiembrie 2024

2. Referitor la creșterea economică, BNR anticipează o accelerare graduală a dinamicii anuale a PIB în trimestrul al III-lea, pe fondul unor evoluții totuși divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor importante ale economiei.

3. Incertitudinile și riscurile continuă să se refere în principal la politica fiscală și de venituri, în contextul planului de consolidare bugetară, la evoluțiile de pe piața muncii și ale prețului energiei și alimentelor, la capacitatea de absorbție a fondurilor europene și la tensiunile geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu.