Licitaţia 5G în România sau „Duhul din lampă” care n-a vrut să se mai arate – Retrospectivă Agerpres 2019

Din lista de priorităţi asumată în 2019, multe rămân pe hârtia cu planuri măreţe pentru 2020 sau mai bine spus… pentru viitorul cât se poate de apropiat. Ce se va întâmpla cu licitaţia pentru 5G, în contextul în care nu va mai exista un minister al Comunicaţiilor de sine stătător, ci un hibrid asezonat cu Transporturile şi Infrastructura, rămâne de văzut pe parcursul anului viitor.

Va fi, a fost şi … nu va fi. Încă.
Începutul anului 2019 a adus în spaţiul public primele discuţii despre planurile de dezvoltare a sectorului IT din România şi, în special, a zonei administrative. Frumos aşezate în pagină, sub forma unui comunicat de presă sec al fostului Minister al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), exprimări de tipul „implementarea tehnologiilor 5G”, „serviciilor de Cloud”, „dezvoltarea IoT (Internet of Things)” sau conceptul de „Inteligenţă Artificială (AI)” ne duc un pic în alte sfere de progres şi civilizaţie. Din păcate, în cele din urmă rămânem, la final de an, doar cu aceste gânduri ale ministerului de resort exprimate în cadrul unei conferinţe de specialitate organizată în ianuarie în Varşovia…

Undeva prin luna februarie a acestui an, la Iaşi, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Alexandru Petrescu, începe sarabanda promisiunilor legate de lansarea licitaţiei pentru frecvenţele 5G. Oficialul a punctat, atunci, că „premisele şi condiţiile pentru adoptarea tehnologiilor 5G sunt pozitive”, adăugând că „lansarea licitaţiei în România pentru introducerea 5G va avea loc la sfârşitul anului 2019”.

„Vă pot spune că 5G e un scop în sine, cel puţin din perspectiva mandatului meu ca ministru”, susţinea ministrul.

Se pare că „scopul în sine” s-a pierdut pe drum, iar „perspectiva mandatului meu ca ministru” s-a transformat într-o retrospectivă negativă, în cele din urmă.

Mai mult, în primăvara acestui an, acelaşi Alexandru Petrescu ridica optimismul la rang de credinţă şi afirma: „Îmi doresc ca România să fie în prima treime a ţărilor care lansează 5G”, adăugând în acelaşi timp: „trebuie să fim oarecum atenţi să nu dăm cu capul de toate pragurile şi să vedem cu ce s-a greşit în alte ţări”.

În alte ţări, se pare că nu au fost greşeli „fatidice”, şi nu s-a dat nimeni cu capul de vreun prag, drept dovadă că Italia sau Germania s-au descurcat foarte bine.

În schimb, în România, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a avertizat, în nenumărate rânduri, că respectarea calendarului privind licitaţia 5G depinde de Hotărârea de Guvern care include preţurile de pornire.

„În momentul acesta, noi suntem în grafic cu termenul asumat intern de către noi, dar global sunt deja întârzieri. Unele au fost induse de efectele Ordonanţei de Urgenţă date la finalul anului trecut (OUG 114, n.r.) şi s-a întârziat cu remedierea unor prevederi ce afectau domeniul telecom din România. Apoi, trebuie dată această Hotărâre de Guvern legată de preţurile de plecare a licitaţiei şi, nu în ultimul rând, aşa cum ne-au solicitat şi operatorii, trebuie clarificate şi celelalte aspecte legate de posibile standarde suplimentare în domeniul cybersecurity, al echipamentelor IT pe care vor trebui să le cumpere şi să-şi dezvolte reţelele de generaţie următoare. Hotărârea de Guvern care include preţurile de plecare în licitaţia pentru 5G ar trebui să iasă în câteva zile, maxim o săptămână. Nu ştiu dacă se va întâmpla asta, îmi e greu să spun…”, declara, pentru AGERPRES, la începutul lunii octombrie, vicepreşedintele instituţiei, Eduard Lovin.

Iar Hotărârea de Guvern mult aşteptată nu a mai venit… Consecinţa a fost anunţată, pe 31 octombrie, de către preşedintele ANCOM, Sorin Grindeanu, conform căruia licitaţia pentru acordarea licenţelor 5G va fi organizată în prima jumătate a anului 2020, dacă se vor respecta unele condiţii, transpunerea setului de măsuri pe securitatea reţelelor de la Comisia Europeană, transpunerea Memorandumului cu SUA în legislaţia primară şi adoptarea Hotărârii de Guvern pentru preţurile de pornire şi calendarul de achitare a taxelor.

Totuşi, pe data de 20 iunie, ministerul de resort informa că Strategia 5G pentru România a fost aprobată în şedinţa de Guvern. „Documentul are ca obiectiv fundamental stabilirea parcursului implementării tehnologiei mobile 5G în condiţii de securitate informatică, pentru a valorifica oportunităţile pe care dezvoltarea sectorului comunicaţiilor le aduce economiei, societăţii, cetăţenilor şi ştiinţei. În acest context, adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care: Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia”, se menţiona în comunicatul oficial.

Pentru a mai îndulci amânarea din 2019 a organizării licitaţiei pentru 5G, vicepreşedintele ANCOM, Eduard Lovin, a subliniat ideea că, totuşi, România se află printre primele cinci ţări din Uniunea Europeană care au început să ofere servicii comerciale 5G, alături de Marea Britanie, Austria, Italia şi Spania.

În data de 30 octombrie, noul ministru al noului minister al Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, anunţa că licitaţia pentru licenţele 5G nu se va organiza în acest an „şi este trist pentru un prim-ministru (Viorica Dăncilă, n.r.) şi un ministru de Finanţe (Eugen Teodorovici, n.r.) să păcălească bugetul spunând că la rectificare vor putea încasa 500 de milioane de euro din vânzarea spectrelor”.

Pro şi mai mult contra implementării tehnologiei 5G
Tangenţial cu implementarea tehnologiei de ultimă generaţie, în spaţiul public a apărut şi problema efectelor pe care 5G le-ar avea asupra sănătăţii umane. Astfel, reprezentanţii societăţii civile, prezenţi la o dezbatere publică la finele lunii octombrie, organizată de ministerul de resort, au solicitat anularea Ordonanţei de Urgenţă privind simplificarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcţii cu privire la infrastructura fizică necesară susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice.

Aceştia au avertizat că, prin prevederile din proiectul de Ordonanţă propus de Ministerul Comunicaţiilor, s-ar încălca dreptul constituţional „de informaţie complexă cu privire la scopul real pentru care cu intenţie doriţi să implementaţi aşa ceva, adică tehnologia 5G”.

În cadrul aceleiaşi dezbateri, contestatarii 5G au susţinut ideea că radiaţiile electromagnetice, inclusiv cele generate de tehnologia 5G, au efecte complexe asupra neuronilor, hormonilor şi funcţiei cardiace, iar acest lucru reiese din studiile efectuate la nivel mondial.

„În Codul de deontologie medicală pe care toţi medicii îl respectă, scrie, la articolul 1, că întreaga activitate profesională a medicului este dedicată exclusiv apărării vieţii, sănătăţii şi integrităţii fizice a fiinţei umane, iar la articolul 4 scrie că în toate deciziile, medicul va trebui să se asigure că interesul pacientului prevalează interesului societăţii. În ciuda controverselor care se derulează în societate de mulţi ani referitoare la existenţa sau inexistenţa radiaţiilor 5G, 4G sau 3G, 2G asupra sănătăţii umane, există dovada că toate procesele biochimice de la nivel celular au la bază procese electromagnetice şi, din acest punct de vedere, orice celulă este în esenţă o unitate bioenergetică vibratorie şi putem spune că omul şi toate fiinţele vii sunt fiinţe electromagnetice. De aceea, toate schimbările nivelului şi tipului de radiaţii electromagnetice influenţează fără echivoc omul şi toată lumea vie. Există un studiu care a fost declanşat în 1996 de către National Toxicology Program din Statele Unite care se referea atunci doar la reţelele 2G şi 3G. Rezultatele studiului au fost date în 2018. De ce s-ar fi făcut acest studiu dacă aceste lucruri nu ar fi avut nicio influenţă asupra sănătăţii? Studiul a relevat, pe scurt, că există o influenţă clară la apariţia tumorilor la nivelul inimii şi la nivelul creierului”, a explicat medicul Anca Niţulescu, participant la dezbaterea respectivă.

Fostul Minister al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a publicat, spre consultare publică, la finele lunii septembrie, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă prin care propunea ca procedurile de autorizare a executării lucrărilor de construcţii la infrastructura fizică necesară susţinerii reţelelor de comunicaţii electronice să fie simplificate. Documentul a putut fi consultat pe site-ul MCSI până pe data de 5 octombrie, la secţiunea „Proiecte acte normative”.

Istoria unei proceduri…
ANCOM a anunţat, pe data de 7 iunie 2019, că procedura de licitaţie pentru acordarea resurselor de spectru disponibil în benzile desemnate pentru implementarea tehnologiei de noua generaţie 5G urmează să fie finalizată până pe data de 31 octombrie, iar licenţele de utilizare vor fi acordate până la finalul anului. Calendarul aferent organizării licitaţiei pentru 5G a fost finalizat în data de 21 iunie în cadrul Consiliului Consultativ, iar documentul de poziţie se referă la acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400-3800 MHz.

Conform Autorităţii, până la data de 15 august 2019, urma să se modifice TNABF (Tabelul naţional de atribuire a benzilor de frecvente radio) pentru a atribui banda de 700 MHz serviciului mobil terestru, în acel moment banda fiind atribuită serviciului de radiodifuziune.

Totodată, până la finalul lunii august 2019, Autoritatea urma să elaboreze şi să finalizeze, în urma consultării publice cu industria, documentaţia necesară organizării efective a procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvente de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz şi 3400 – 3800 MHz, urmând ca aceasta să se desfăşoare până la data de 31 octombrie 2019.

În luna decembrie a acestui an, licenţele de utilizare a frecvenţelor radio ar fi urmat să fie acordate câştigătorilor, ceea ce făcea ca operatorii să poată folosi o parte a spectrului câştigat începând cu data de 1 ianuarie 2020, iar pentru prima jumătate a anului 2020 erau stabilite a fi finalizate acţiunile privind încheierea acordurilor de coordonare referitoare la televiziunea digitală terestră cu Ucraina şi a acordurilor bilaterale cu ţările vecine privind coordonarea utilizării frecventelor pentru reţele MFCN.

Datele existente la nivelul Uniunii Europene arată un necesar de investiţii în 5G de 56 – 58 miliarde euro, la nivelul anului 2025, ceea ce înseamnă o investiţie medie de 145 euro/utilizator european, cu 7% mai mult decât în cazul 4G, şi cu 20% mai mult decât 3G.

Pentru România, se prognozează un necesar de investiţii în 5G de 2,3 miliarde de euro. În plus, o analiză cantitativă de tip input-output realizată pentru examinarea interdependenţelor între 38 de sectoare economice în Uniunea Europeană arată că efectele de multiplicare în ansamblul Uniunii sunt estimate la 142 miliarde de euro şi 2,4 milioane locuri de muncă.

În acelaşi timp, doar pentru România, efectele de multiplicare sunt estimate la 4,7 miliarde euro, respectiv crearea a peste 252.000 locuri de muncă. Efectele de antrenare estimate pentru patru sectoare (autovehicule, transporturi, utilităţi şi sănătate) arată beneficii de 62,5 miliarde euro/anual, la nivelul UE.