Boştină şi Asociaţii a contestat pentru a doua oară documentaţia emisă de Compania Nationala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) pentru atribuirea contractului de achiziţie publică care vizează „Servicii de consultanţă (asistenţă tehnică, financiară şi juridică) în scopul reactualizării studiului de fezabilitate, elaborării documentaţiei de atribuire şi asistarea autorităţii contractante în procesul de atribuire a contractului de concesiune pentru obiectivul autostrada Bucureşti – Braşov, tronsonul Comarnic – Braşov”.
„Am depus această a doua contestaţie pentru că, pe de o parte, am considerat că unele din cerinţele autorităţii sunt în afara cadrului legislativ aplicabil procedurii şi a proiectului propus şi, pe de altă parte, deoarece autoritatea contractantă (n.red. CNADNR) nu a modificat caietul de sarcini în conformitate cu deciziile anterioare ale CNSC. Odată ce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale S.A. va opera modificările corespunzătoare reglementărilor în vigoare, vom participa la licitaţie”, spune avocatul asociat Mihai Marian, coordonatorul ariei de practică „Infrastructură” din cadrul firmei Boştină şi Asociaţii.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a admis cererea de suspendare a procedurii de atribuire, în stadiul în care se află, până la soluţionarea pe fond a cauzei, prin Decizia din 20 septembrie. Puteţi consulta aici decizia CNSC.
Autostrada Comarnic-Brașov, povestea unui proiect deocamdată eşuat.
La începutul acestui an, Ministerul Transporturilor a anunţat că va revizui studiul de fezabilitate a autostrăzii Comarnic-Braşov, proiect abandonat în 2010, iar la începutul lunii mai CNADNR a lansat licitaţia, valoarea estimată a contractului fiind de 23,6 milioane lei, fără TVA, pentru o durată de 20 luni. Proiectul este finanţat din bugetul de stat.
Consultantul va actualiza studiul de fezabilitate, va elabora analizele necesare, precum şi documentaţia de atribuire a contractului de concesiune şi va recomanda structura financiară care va atrage oferte competitive din sectorul privat.
Totodată, câştigătorul licitaţiei va asigura asistenţa tehnică, juridică şi financiară în pregătirea, lansarea şi atribuirea contractului de concesiune, precum şi asistarea în etapa de închidere financiară, şi, de asemenea, va întocmi documentaţia aferentă contractului dintre sectorul privat şi autoritatea contractantă.
Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, în sistem de parteneriat public-privat, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia), a renunţat la contract, pe motiv că nu a găsit finanțare. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu a acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.
Tronsonul Comarnic-Braşov, cu lungime de 55 de kilometri, avea ca termen de realizare anul 2014. După finalizarea lucrărilor, statul român ar fi plătit în 26 de ani în total 4,8 miliarde de euro.