„Decizie: UE prelungeşte în mod unanim sancţiunile economice împotriva Rusiei, dată fiind lipsa progreselor în implementarea acordurilor de la Minsk”, a anunţat pe Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Aceste sancţiuni sunt prelungite din şase în şase luni din iulie 2014.
„Este vorba despre a opta prelungire consecutivă”, a subliniat purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk.
„Dată fiind tensiunea după incidentele din Marea Azov, prelungirea sancţiunilor va trece destul de uşor”, a prezis miercuri un diplomat european. În fapt, decizia a fost luată în câteva minute, după o lungă dezbatere privind proiectul de buget al UE pentru perioada 2021-2027, notează AFP.
Sancţiunile vizează sectoarele financiar, energetic şi al apărării, iar UE condiţionează ridicarea lor de aplicarea completă a acordurilor de la Minsk, inclusiv retragerea armamentului greu şi respectarea încetării focului în estul separatist al Ucrainei.
În plus, Uniunea Europeană a inclus luni pe lista ei de sancţiuni nouă reprezentanţi ai rebelilor proruşi din estul Ucrainei, fără să adopte însă noi măsuri punitive împotriva Rusiei în contextul incidentului din Marea Neagră în urma căruia Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene împreună cu echipajele lor. Persoanele incluse pe această listă, al căror număr a ajuns astfel la 164, plus alte 44 de entităţi, au interdicţie de viză în statele UE şi le sunt îngheţate eventualele active deţinute în aceste state.
Potrivit Reuters, nu s-a putut realiza un consens pentru introducerea de noi sancţiuni după incidentul din Marea Azov, care au fost cerute de guvernele mai tranşante, susţin surse diplomatice.
Un alt semn de diviziune privind modul de abordare a relaţiei cu Rusia este că în declaraţia finală nu există o menţiune care exista într-un draft anterior şi care a fost văzută de reporterii Reuters, potrivit căruia blocul comunitar ar urma să ia în considerare mai multe sancţiuni împotriva Moscovei în viitor.