Liderii europeni studiază „angajamente de securitate” pentru Ucraina pe termen lung
„Uniunea Europeană şi statele membre sunt pregătite să contribuie, împreună cu partenerii lor, la viitoare angajamente de securitate pentru Ucraina, care să o ajute să se apere pe termen lung, să descurajeze actele de agresiune şi să reziste eforturilor de destabilizare”, se arată în text.
Nu există însă la ora actuală un consens în rândul statelor membre ale UE asupra a ceea ce ar urma să fie în mod concret astfel de garanţii, dar „este vorba despre un semnal politic clar” de sprijin pentru Kiev, afirmă o sursă diplomatică.
UE iniţiază astfel o dezbatere cu două săptămâni înaintea summitului NATO, unde discuţiile vor fi axate pe garanţiile de securitate şi o aderare în viitor a Ucrainei la Alianţă, aderare cerută insistent de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, asupra căreia însă statele membre nu au o poziţie comună, prioritatea lor acum fiind să ajute cu arme, muniţii, informaţii şi instrucţie armata ucraineană în războiul cu Rusia.
Liderii statelor UE vor începe joi summitul cu o reuniune cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Ulterior, după-amiază, ei vor avea – fără Stoltenberg – o videoconferinţă cu Zelenski.
În dezbaterea despre Ucraina ei vor aborda şi modalităţi de folosire a fondurilor Băncii Centrale a Rusiei, îngheţate în UE în urma sancţiunilor impuse după atacarea Ucrainei, pentru reconstrucţia acestei ţări, o chestiune complicată sub aspect legal.
O temă importantă pe agenda summitului european va fi şi cea a migraţiei, după acordul privind revizuirea politicii europene de azil adoptat prin majoritate calificată de statele UE la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) desfăşurat la începutul lunii. Acordul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, sau ca alternativă o contribuţie de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.
Polonia, care împreună cu Ungaria a votat împotriva acordului, a descris această contribuţie ca fiind de fapt o amendă şi a ameninţat că va încerca prin toate mijloacele să blocheze aplicarea acestui nou mecanism de redistribuire a refugiaţilor, căutând inclusiv aliaţi printre statele UE care, deşi au votat înţelegerea în Consiliului JAI, au rezerve faţă de o asemenea abordare.
Nu este însă clar dacă aceste nemulţumiri vor influenţa dezbaterea la summit sau dacă din cauza lor ar putea fi blocate concluziile reuniunii.
A doua zi a summitului, vineri, se va axa pe chestiunea competitivităţii economice a blocului comunitar, mai ales într-o perioadă când toate puterile mondiale, şi în special SUA şi China, se poziţionează ca lideri în progresele tehnologice legate de tranziţia ecologică şi digitală.
O altă temă se referă la viitoarele reguli fiscale în UE, pe care statele membre doresc să le definitiveze până la sfârşitul anului.