Liderii statelor G20 pun accentul pe stabilizarea băncilor în discuţiile privind criza din Europa

Marile economii emergente şi-au crescut contribuţia la resursele FMI, la summit-ul G20 de la Los Cabos, Mexic, unde discuţiile au fost dominate de criza datoriilor de stat din zona euro şi de posibile măsuri de restaurare a încrederii în moneda unică.

Preşedintele Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel s-au întâlnit în ajunul summit-ului, după un schimb de replici în prealabil privind asumarea responsabilităţii pentru criza din Europa. SUA şi statele europene fac presiuni asupra Germaniei şi cancelarului Merkel, încercând să determine cea mai mare economie europeană să accepte măsuri suplimentare pentru rezolvarea crizei.

„Preşedintele a fost încurajat de ceea ce a auzit privind discuţiile din Europa despre strategiile pe care le urmează pentru a soluţiona criza”, a declarat la Los Cabos purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

O întâlnire separată între Obama şi liderii celor patru ţări europene din G20, Germania, Franţa, Italia şi Spania, a fost anulată după ce participanţii la summit au convenit că au discutat destul despre criză, a declarat o sursă apropiată situaţiei.

China, Brazilia, Mexicul, India şi Rusia au anunţat contribuţii suplimentare la FMI pentru a consolida „a doua linie de apărare”, a declarat într-un comunicat directorul general al instituţiei, Christine Lagarde. China va aduce 43 miliarde dedolari, potrivit agenţiei Xinhua, iar celorlalte patru state le revin contribuţii de câte 10 miliarde de dolari.

„Există îngrijorări că mecanismele de apărare disponibile ar putea fi inadecvate pentru a face faţă revărsării efectelor crizei. Resursele care pot fi mobilizate în prezent de Europa şi de FMI sunt mai mici decât ceea ce estimam cu un an în urmă, iar criza este mai serioasă”, a declarat, la summit, premierul indian Manmohan Singh.

Costul de finanţare a Spaniei pe 10 ani a crescut în ultimele zile la niveluri record de la introducerea euro, depăşind pragul psihologic de 7% la care Grecia, Portugalia şi Irlanda au solicitat finanţare externă de la UE şi FMI. Rezultatul „pro-euro” al alegerilor de duminică din Grecia nu a calmat tensiunile din piaţă, randamentele obligaţiunilor spaniole continuând să urce luni. Guvernul spaniol a cerut weekendul trecut o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la statele zonei euro pentru salvarea băncilor din Spania, solicitare acceptată în principiu de miniştrii Finanţelor din zona euro.

Germania continuă să respingă categoric posibilitatea introducerii obligaţiunilor comune la nivelul zonei euro, cât şi creşterea cheltuielilor publice pentru a stimula economia. Între timp, Obama a afirmat recent că criza din zona euro încetineşte rata de creştere a numărului de locuri de muncă din SUA.

Europa face eforturi pentru „a rupe cercul vicios” dintre bănci şi datoriile guvernamentale, care agravează criza Spaniei, a declarat Lael Brainard, negociatorul şef pe probleme internaţionale al Trezoreriei Statelor Unite.

„Vedem o tranziţie notabilă a discuţiilor din Europa către stimularea creşterii economice şi progresul către uniunea financiară”, a afirmat oficialul american.

Statele euro din cadrul G20 îşi vor asuma în faţa partenerilor internaţionali angajamentul de a proteja uniunea monetară, potrivit unor extrase dintr-o variantă în lucru a comunicatului pregătit pentru finalul summit-ului din Mexic, care se va încheia marţi.

Ţările G20 membre ale zonei euro „vor lua toate măsurile necesare pentru a apăra integritatea şi stabilitatea uniunii, pentru a îmbunătăţi condiţiile din pieţele financiare şi a rupe spirala antrenată între datoriile de stat şi bănci”, potivit documentelor citate.

Liderii UE se vor reuni peste 10 zile la Bruxelles, unde sunt aşteptate discuţii privind o mai puternică integrare politică şi economică la nivelul zonei euro. Merkel s-a distanţat însă de propunerile privind o uniune bancară, afirmând că măsuri precum asigurarea în comun a depozitelor sau obligaţiuni unice la nivelul zonei euro nu pot asigura disciplina fiscală şi creşterea competitivităţii economice.

Totodată, Merkel a respins zvonurile că condiţiile din acordul de finanţare a Greciei ar putea fi relaxate.

„Este important ca noul guvern să respecte angajamentele asumate. Aceste măsuri de reformă nu pot fi relaxate”, a afirmat cancelarul german.

Alegerile de duminică din Grecia au fost câştigate la limită de partidele Noua Democraţie şi PASOK, care vor forma probabil un guvern fidel programului fiscal şi economic convenit cu UE, FMI şi BCE.

China şi Indonezia, două dintre cele mai mari economii emergente, au dat tonul întâlnirii din Mexic arătându-se exasperate de criza datoriilor de stat din zona euro, care durează de doi ani şi reprezintă o ameninţare tot mai serioasă pentru creşterea economică mondială.

A venit timpul „să ne asigurăm că facem cu toţii ceea ce este necesar pentru a stabiliza sistemul financiar mondial”, a declarat preşedintele SUA, însă liderii europeni au protestat, afirmând că nu sunt exclusiv responsabili pentru încetinirea creşterii economice globale.

Premierul italian Mario Monti a spus că nimeni nu crede că UE este „singura sursă a problemei”, notând că „criza îşi are originile în dezechilibre din alte ţări, inclusiv din SUA”.