Liderul laburiştilor britanici avertizează că în câţiva ani nivelul de trai în Marea Britanie va rămâne în urma celui din România
Economia Marii Britanii a evitat la limită recesiunea la sfârşitul anului 2022, dar se confruntă cu un 2023 dificil, deoarece efectele inflaţiei de două cifre au afectat gospodăriile. Liderul laburist Keir Starmer avertizează însă că ţara ar putea fi în curând mai săracă decât unele state din Europa de Est.
Stabilindu-şi liniile de luptă pentru următoarele alegeri naţionale, aşteptate în 2024, liderul laburist Keir Starmer a promis săptămâna trecută că se va asigura că Marea Britanie va avea cea mai rapidă creştere economică din G7, în mod susţinut, dacă va câştiga puterea.
Partidul Laburist a publicat o analiză ce arată comparativ că nivelul de trai din Marea Britanie ar putea rămâne în urma celui din Polonia până în 2030 şi, în cele din urmă, al Ungariei şi României, dacă nu se fac schimbări în politica de la Londra.
Partidul a declarat că, pe baza unei creşteri medii anuale de 0,5% înregistrată între 2010 şi 2021 în Marea Britanie, această cifră ar rămâne în urma PIB-ului pe cap de locuitor al Poloniei până în 2030, dacă Polonia şi-ar menţine creşterea medie anuală de 3,6%.
Comparaţia s-a bazat pe paritatea puterii de cumpărare, un indicator ce ia în considerare ceea ce pot cumpăra banii în diferite ţări şi care, de obicei, arată diferenţe mai mici decât în comparaţiile neajustate.
Polonia, fost stat comunist, a cunoscut o creştere rapidă de la aderarea la Uniunea Europeană în 2004, în parte datorită injecţiei de fonduri de dezvoltare în valoare de sute de miliarde de euro din partea blocului european. Ca şi Marea Britanie, ea se confruntă acum cu o inflaţie ridicată şi cu o încetinire aşteptată a economiei.
Partidul Laburist nu a răspuns la o solicitare de detalii cu privire la cine a realizat analiza.
Însă, folosind aceeaşi analiză, partidul susţine că până în 2040, Marea Britanie, dacă îşi va menţine traiectoria sa actuală, va fi cu 12.000 de dolari pe cap de locuitor în urma României şi cu 8.000 de dolari pe cap de locuitor în urma Ungariei, cu condiţia ca şi acestea să rămână pe traiectoria lor actuală.