ERATĂ Limba maghiară ar putea deveni limbă oficială în Bucureşti
ERATĂ: Numărul de cetăţeni din Bucureşti care s-au declarat de etnie maghiară este de doar 3.359 la ultimul recensământ, potrivit Insitututului Naţional de Statistică, şi nu de 34.000, aşa cum a publicat informaţia agenţia de presă Agerpres, informaţie care a fost preluată de ECONOMICA.NET. Facem cuvenita rectificare şi cerem scuze cititorilor noştri.
Ca atare, chiar dacă proiectul ar deveni lege în această formă, limba maghiară nu va deveni oficială în Bucureşti. Însă, ar putea deveni obligatorie limba romani, dat fiind că în Bucureşti s-au declarat de etnie romă aproape 24.000 de cetăţeni.
Proiectul de lege înaintat de UDMR modifică legea 215/2001, referitoare la administraţia publică locală.
Mai precis, iniţiatorii ar dori modificarea articolului 19 din vechea lege, care stipula că “în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.
Modificarea cerută de UDMR se referă în primul rând la scăderea acestui prag, până la 10% şi, mai important, instituie un nou prag, care nu mai este procentual, de la care autorităţile sunt obligate să folosească limba maternă în administraţie. Astfel, dacă în oraşele cu peste 100.000 de locuitori există cel puţin 10.000 de cetăţeni care s-au declarat ai unei minorităţi naţionale, atunci acel oraş va fi obligat să permită folosirea respectivei limbi în administraţie.
Iată prevederea din proiectul de lege al UDMR (sursa: HotNews.ro):
Aliniatul 1 al articolului 19 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) In unitatile administrativ-teritoriale, in care cetatenii apartinand minoritatilor nationale au o pondere de peste 10% din numarul total al locuitorilor care si-au declarat apartenenta etnica sau in care exista un numar semnificativ de cetateni apartinand minoritatilor nationale, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, precum si prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale au obligatia sa asigure in raporturile cu acestia, folosirea limbii materne, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentei legi si ale tratatelor internationale la care Romania este parte.
Ulterior, proiectul defineşte ce înseamnă „număr semnificativ”
Prin numar semnificativ de cetateni apartinand minoritatii nationale se intelege:
a) 10.000 de cetateni apartinand minoritatii nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul locuitorilor este mai mare de 100.000;
b) 2.000 de cetateni apartinand minoritatii nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul locuitorilor este intre 50.000 – 100.000;
c) 1.000 de cetateni apartinand minoritatii nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul locuitorilor este intre 25.000 – 50.000;
d) 500 de cetateni apartinand minoritatii nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul locuitorilor este intre 10.000 si 25.000;
e) 300 de cetateni apartinand minoritatii nationale in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul locuitorilor este sub 10.000.
Populația stabilă a Municipiului București totaliza 1.883.425 persoane, la 20 octombrie 2011, potrivit datelor de la ultimul recensământ, citate de Agerpres.
„În București s-au declarat români 1.618.900 persoane (97,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a totalizat 34.000 de persoane (0,2%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 24.000 de persoane (1,4%). Alte grupuri etnice pentru care s-a înregistrat un număr de peste 1.000 persoane sunt: turcii (2.300 persoane), evreii (1.300 persoane), germanii (1.200 persoane) și chinezi (o mie de persoane)”, potrivit Agerpres.
Ca atare, potrivit interpretării din proiectul de lege, în Bucureşti există un număr semnificativ de cetăţeni de etnie maghiară, întrucât numărul acestora depăşeşte 10.000. Deci, autorităţile vor fi obligate să foloseasă limba maghiară în Bucureşti, dacă acest proiect va deveni lege.
Puteţi vedea ataşat proiectul de lege