Linia de înaltă tensiune care se va construi în Dobrogea primește bani europeni din Fondul de Modernizare, parcurile fotovoltaice din Oltenia nu, deocamdată

Puțină istorie recentă

În data de 14 septembrie, Ministerul Energiei anunța că a trimis spre Banca Europeană de Investiții primele aplicații pentru finanțarea din bugetul Fondului pentru Modernizare (FM) al Comisiei Europene a unor proiecte strategice în sectorul energetic. Era vorba despre două proiecte mari, unul al Transelectrica, operatorul rețelei de înaltă tensiune a țării și unul al Complexului Energetic Oltenia (CEO), unul dintre marii producători de energie al țării și singurul mare pe cărbune, controlat tot de stat.

Primul proiect, al Transelectrica, se referea la construcția unei noii linii electrice de 400 kV dublu circuit, în Dobrogea, Constanța Nord – Medgidia Sud. Valoarea totală a proiectului este de 23 de milioane de euro.

Al doilea se referea la opt parcuri fotovoltaice care ar urma să fie dezvoltate de CEO pe haldele de steril și depozitele de cenușă, circa 700 MW, cu o valoare totală de 670 de milioane de euro, dintre care finanțați din FM ar putea fi 470 de milioane.

Ce este și ce face FM

Fondul de Modernizare este un mecanism prin care Comisia Europeană pune la dispoziția celor mai puțin dezvoltate state din Uniune fonduri nerambursabile pentru proiecte în domeniul energetic care să sprijine tranziția spre obiectivul de emisii zero al Uniunii. Banii se alocă pe proiecte depuse de fiecare stat, pentru zece țări: Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia.

Banii nu vin însă direct, ci pe proiecte energetice pe care cei interesați le depun în țară, apoi Ministerul Energiei le selectează și la trimite la Bruxelles pentru finanțare. Există proiecte pe care Comisia le poate considera prioritare și proiecte considerate ne-prioritare, iar acest lucru îl decide Banca Europeană de Investiții (BEI).

Decizia legată de finanțare pentru proiectele considerate non-prioritare, după ce au fost selectate în acest fel de BEI revine Comitetului pentru Investiții. El este compus din 15 persoane, câte una din partea fiecărui stat beneficiar, trei din partea altor state membre UE mai bogate, care nu beneficiază de această schemă, un reprezentant al BEI și un reprezentant al Comisiei. Acest comitet recomandă ce proiecte din partea fiecărei țări să fie finanțate din Fondul de Modernizare.

România este, în teorie, unul dintre cei mai mari beneficiari, cu o estimare de alocare de 10 miliarde de euro.

Un proiect aprobat, altul deocamdată în așteptare

Deși despre FM se vorbește de aproape doi ani iar mecanismele birocrației europene pentru a încasa banii sunt știute de mult, România nu are încă un ghid de selectare a proiectelor trimise spre finanțare, deși sunt sute de proiecte înaintate de companii, de stat și private. Se tot lucrează la el, ne-au spus în repetate rânduri oficialii de la Energie. În septembrie însă, fără a-l avea, Guvernul a trimis Comisiei Europene aceste două proiecte spre finanțare. Potrivit unor surse apropiate situației, Comitetul de Investiții al FM a decis că proiectul Transelectrica, linia de 400 kV din Dobrogea, va primi finanțare, însă cel al CEO, parcurile fotovoltaice nu a fost încă aprobat spre finanțare.

Iată ce a spus despre acest lucru Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe această temă, întrebat de presă la o conferință de specialitate organizată de Ziarul Financiar:

“Toate proiectele operatorilor de transport și sistem pentru partea de energie electrică, cum este Transelectrica, intră într-o aprobare directă privind finanțarea, nu au nevoie de o schemă de ajutor de stat, datorită faptului că vorbim despre un monopol natural.

Al doilea lucru: după cum bine știți, noi suntem în discuții avansate cu Comisia Europeană privitoare la planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, care prevede realizarea unor capacități de aproximativ 720 MW în parcuri fotovoltaice și aproape 1,2 GW în centrale pe gaze, cu ciclu combinat, foarte necesare pentru echilibrarea sistemului.

Există o trilaterală în discuțiile noastre cu Comisia, în care avem schema de ajutor de stat, planul de restructurare al CE Oltenia, avem DG (directoratul general) Clima și avem Banca Europeană pentru Investiții. Proiectele au fost transmise la BEI, în coordonarea celor două direcții generale din cadrul Comisiei, în vederea pre-analizării lor. Cu siguranță că ele nu puteau fi aprobate având în vedere că planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia nu este aprobat. Dar în momentul în care acest plan va fi aprobat, ele vor merge cu viteză maximă spre finanțarea din Fondul de Modernizare și finanțarea de la bugetul de stat. Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia este un plan asumat al României, un plan care face parte din planul general de decarbonare și de transformare la orizontul anului 2030 al producției de energie electrică din România către o producție statornică din surse verzi”.

Așadar, oficialul confirmă parțial ce am spus mai sus: proiectele CE Oltenia nu au primit undă verde pentru aprobarea finanțării prin FM.

Care e totuși problema

De timp și de bani, pe scurt. Comisia Europeană decide ce proiecte pot fi finanțate și eliberează sumele statelor care au trimis aceste proiecte, de două ori pe an: în iulie și în decembrie. Evident, România a ratat momentul iulie 2021, când Comisia a decis că proiecte depuse de Polonia, Ungaria și Cehia pot fi finanțate, iar o lună mai târziu a primit și banii, peste 300 de milioane de euro.

Ca atare, probabil pentru a nu pierde și termenul decembrie fără să primim ceva, România a trimis aceste două proiecte. Dacă despre linia Transelectrica nu era vreun dubiu că va fi respinsă (va asigura legarea la rețea a 700 MW noi în regenerabil), iată că parcurile fotovoltaice ale CEO, deși pot fi considerate investiție prioritară, momentan nu primesc finanțarea, dintr-un motiv foarte simplu: planul de restruturare și decarbonare al companiei încă nu a fost adoptat de Comisia Europeană. România speră ca fi aprobat în primele luni ale anului 2022.

Faptul că nu era încă aprobat era știut de București în septembrie, când a decis să trimită aceste două proiecte, în condițiile în care autoritățile române primiseră sute de proiecte – se vorbea la un moment dat de 700, pentru care s-a solicitat finanțare prin FM.