Într-un raport intitulat „Preţul inacţiunii: costurile private, sociale şi fiscale ale copiilor şi tinerilor care nu învaţă”, experţi ai UNESCO au cifrat la 10.000 de miliarde de dolari costul mondial al lipsei şcolarizării şi al lacunelor educative, pentru anul 2030.
O cifră „vertiginoasă”, care depăşeşte produsul intern brut cumulat al Franţei şi Japoniei, două dintre ţările cele mai bogate din lume, subliniază directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, într-un comunicat.
Audrey Azoulay constată un „cerc vicios de subinvestiţie într-o educaţie de calitate”. „Persoanele mai puţin instruite au mai puţine competenţe. Lucrătorii subcalificaţi câştigă mai puţin. Persoanele cu venituri mici plătesc mai puţine impozite, ceea ce înseamnă că guvernele au mai puţine resurse pentru investit în sisteme de educaţie accesibile tuturor”, a explicat ea.
Circa 250 de milioane de copii (128 de milioane de băieţi şi 122 de milioane de fete) din întreaga lume nu frecventau şcoala în 2023, potrivit UNESCO, şi „circa 70% dintre copiii din ţările cu venituri medii sau mici nu pot înţelege un text scris simplu la vârsta de 10 ani”, potrivit lui Azoulay.
Potrivit raportului, deficitul de competenţă atinge 94% în Africa Subsahariană, 88% în Asia de Sud şi în Asia de Vest, 74% în ţările arabe sau 64% în America Latină şi în Caraibe.
Reducând cu 10% numărul de tineri neşcolarizaţi sau insuficient formaţi, PIB-ul mondial ar creşte de la 1% la 2% pe an, conchid de asemenea experţii UNESCO în acest studiu.
„Educaţia este o investiţie strategică, una dintre cele mai bune pentru indivizi, economii şi societăţi în general”, afirmă Audrey Azoulay.
Dincolo de considerentele financiare, educaţia are un impact şi asupra sarcinilor în rândul minorelor, cu 69% mai multe la tinerele mai puţin educate, subliniază UNESCO.