Lipsa unui sistem sănătos de reciclare a DEEE, un motiv pentru care maşinile noi se livrează şi cu un an întârziere – asociaţie

„Criza componentelor electronice a lovit industrii importante la nivel mondial, inclusiv industria auto, unde lipsa semiconductorilor necesari a frânat, chiar blocat, fluxul producţie-livrare. S-a ajuns astfel în situaţia în care persoanele care au comandat o maşină nouă să fie anunţate că o vor primi chiar şi peste un an. Fabrici întregi şi-au încetinit şi chiar stopat activitatea din această cauză. Mai mult, există cazuri în care clienţii au fost anunţaţi că modelele auto comandate nu mai sunt disponibile, şi nici maşini cu anumite dotări suplimentare. Conform datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în luna octombrie au fost înmatriculate cu 23% mai puţine autovehicule decât în aceeaşi lună a anului trecut (…) Această criză mondială actuală a componentelor nu ar fi fost atât de acută dacă s-ar fi implementat şi respectat din timp un sistem sănătos de reciclare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Mai exact, marii producători, dar şi consumatorii finali, să ofere spre colectare produsele ieşite din uz, care conţin exact acele componente atât de greu de găsit în prezent. Dacă s-ar fi procedat astfel, materiile prime din produsele ieşite din uz ar fi ajuns în centre de reciclare specializate, prelucrate şi refolosite pentru noi produse”, explică specialiştii în reciclare a deşeurilor.

Potrivit sursei citate, echipamentele electronice şi electrice conţin materiale valoroase şi rare, extrase în urma mineritului, adesea găsite în plăcile de circuite, microcipuri, acumulatori, cabluri şi periferice.

„Un smartphone conţine, spre exemplu, 72 de elemente găsite în tabelul periodic, dintre care 62 sunt metale, precum zinc, aur, cupru, paladiu, tantal. Ecranele tactile, pe care le utilizăm cu toţii în prezent, conţin indiu. Acesta este prezent şi în panourile solare. Apoi, tantalul este utilizat în micro-condensatori pentru o gamă largă de echipamente, de la telefoane mobile la turbine eoliene”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Aceste elemente fac parte din lista materiilor prime critice (CRM), iar o statistică publicată de Comisia Europeană, în 2020, enumeră 30 asemenea elemente de importanţă strategică care necesită aprovizionare sigură şi accesibilă, în creştere îngrijorătoare faţă de doar 11 elemente, câte figurau pe aceeaşi listă în 2010.

„Trăim într-o perioadă de consum fără precedent. Cumpărăm masiv produse electrice şi electronice, noi şi noi modele, iar pe cele ieşite din uz nu le oferim spre reciclare. Pentru că cererea de noi produse este mare, companiile au nevoie de materiale de producţie noi, de foarte multe ori materiale valoroase şi rare, care sunt din ce în ce mai greu de găsit. Pandemia a agravat şi mai mult situaţia, prin restricţiile de circulaţie, şi astfel am ajuns în momentul în care nu se mai pot produce şi livra produsele conform contractelor, iar multe fabrici şi-au sistat activitatea din lipsa acestor noi materii prime. Nu am fi fost în această situaţie dacă toate produsele electrice şi electronice ieşite din uz, de pe toată planeta, ar fi ajuns în centrele de reciclare cuvenite, iar componentele lor ar fi fost prelucrate şi refolosite pentru noi produse. În prezent, doar 1% din materiile prime folosite sunt recuperate prin reciclare. Deşeurile de echipamente electrice şi electronice din toată lumea au o valoare potenţială de 62,5 miliarde de dolari anual. Valoarea economică provine din metalele preţioase utilizate în produse, precum aurul, argintul, cuprul, platina şi alte materii prime critice, cum ar fi wolfram şi indiul”, estimează şeful Respo DEEE.

Specialistul consideră că manipularea necorespunzătoare a DEEE are ca rezultat o pierdere semnificativă a materiilor prime rare şi valoroase, deşi recuperarea şi reciclarea acestor materiale poate prezenta oportunităţi economice. Astfel, în 2019, valoarea materiilor prime în DEEE-uri la nivel mondial a fost de aproximativ 57 de miliarde de dolari, doar cele din Europa reprezentând 12,9 miliarde de dolari. Cu toate acestea, în acelaşi an, doar 17,4% dintre aceste deşeuri generate au fost reciclate la nivel global, iar în Europa ponderea este, în prezent, de 40%.

„Unele estimări arată că piaţa globală de produse electronice de larg consum valorează aproximativ 1,1 trilioane de dolari, în creştere cu o rată de 6% până în 2024, când va valora 1,7 trilioane de dolari. În acelaşi timp, greutatea totală a consumului global de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) creşte anual cu 2,5 milioane de tone metrice. DEEE reprezintă în prezent unul dintre fluxurile de deşeuri cu cea mai rapidă creştere din lume, cu o rată anuală de creştere de 4%. În 2019, lumea a generat 53,6 milioane de tone de DEEE, o medie de 7,3 kg pe cap de locuitor. În Europa, generarea de DEEE a atins 16,2 kg pe cap de locuitor în 2019, un nou record negativ”, precizează Cristian Pocol.

Asociaţia Respo DEEE a fost înfiinţată în iunie 2019, cu obiectivul de a prelua responsabilitatea legală a producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice. Alcătuită din profesionişti cu zeci de ani însumaţi de experienţă în domeniul managementului DEEE, organizaţia are misiunea să funcţioneze răspunzând nevoilor actuale ale pieţei şi să aducă soluţii sustenabile şi corecte membrilor săi.