Lista localităţilor cu cele mai mari şanse să dea faliment

Prima pe listă este primăria comunei Vultureni din judeţul Bacău, a cărei pondere a  veniturilor proprii în totalul cheltuielilor localităţii este de doar 12%.

Comunele Alexandru cel Bun (Neamţ), Babana (Argeş) şi Darjiu (Harghita) îşi acoperă cheltuielile cu veniturile doar în proporţie de 15%.

Cele mai multe dintre localităţile candidate la faliment sunt în Moldova.

În medie, cheltuielile unei comune  se ridică în medie la un milion lei / an“, potrivit IPP.

Numai în judeţul Vaslui se află 27 de localităţi ale căror primării cheltuie de peste patru ori mai mult decât încasează. Urmează în top judeţele  Botoşani, Bacău, Iași și Neamţ, potrivit unui raport al Institutului de Politici Publice Bucureşti (IPP).

„Peste jumătate se află în regiunea de Nord – Est a ţării şi nu își acoperă nici măcar un sfert din cheltuielile administrative (salarii angajați și aleși, respectiv minime cheltuieli de funcționare)”. Ca urmare, Guvernul le-a transferat „doar în ultimul an,  aproximativ 300 milioane de lei (peste 65 milioane euro) din Bugetul de Stat”, potrivit IPP.

Există chiar şi un municipiu, Odorheiu Secuiesc, din Harghita, care nu „câştigă“ nici cât să-şi plătească 20% din cheltuielile administrative.

Doar câteva mici oraşe sunt pe listă: din judeţul  Vaslui – oraşul Negreşti (21%), din Dâmboviţa – Răcari (22%), din judeţul Iaşi – Târgu Frumos (23%) şi din judeţul Suceava – Dolhasca (23%).

Există localităţi ale căror venituri medii pe locuitor sunt de doar 50 de lei, din taxe şi impozite locale:  Holboca – judeţul Iaşi, Vidra – jud. Vrancea).

Altele colectează şi de 200 de ori mai mult (Şistarovăţ, jud. Arad – 11.728 lei/locuitor, Secaş, jud. Timiş – 8351 lei/locuitor), ceea ce nu le împiedică să facă cheltuieli care depăşesc de sute de ori veniturile pe care sunt capabile să le colecteze.

Astfel de primării „preferă să exercite în continuu presiune pe Consiliile Judeţene şi pe Guvern, pentru a obţine bani prin diferite alte canale (ex: fondul de rezervă, fonduri speciale ale ministerelor)“, se spune în raportul IPP.

Raportul semnalează faptul că ambiţiile politice ale unor parlamentari au condus la creşterea numărului de localităţi care îşi depăşesc cu mult capacitatea de finanţare din taxe.

România are astăzi aproape 3.200 de localităţi, mai multe decât Polonia  (2.800), a cărei populaţie este  dublă.

„Doar 10% din localităţile din România îşi permit astăzi să-şi acopere integral din venituri proprii (impozite şi taxe locale) cheltuielile de funcționare. În general nivelul colectării taxelor și impozitelor este redus“, spune raportul IPP.

În reședințele de județ se colectează, în medie, aproape 70% taxe și impozite, cu un nivel mediu de 200 lei pe locuitor. Cea mai slabă rată de colectare o au  Drobeta Turnu Severin, Slobozia și Timișoara), conform cifrelor oficiale colectate de IPP.

În medie  orașele României au o rată de colectare de 53%, iar comunele de numai 30%.

Doar în câteva judeţe există localităţi din România care au ponderi ale veniturilor faţă de cheltuieli peste media naţională de 67%: municipiile din județele Timiş, Sibiu şi Prahova, respectiv oraşele din județele Argeş, Ilfov şi Constanţa.

„În anii 2005 – 2006, în negocierea actualului Program Operaţional de Dezvoltare a Capacităţii Administrative (PODCA), Guvernul pretindea că, până la finalul anului 2012 va atinge un grad de 90% colectare taxe și impozite locale și 95% în 2015“, potrivit raportului IPP.

Cel mai probabil, mare parte din localităţile menţionate în raportul IPP sunt candidatele cele mai probabile la intrarea în procedura de insolvenţă prevăzută de ordonanţa de urgenţă recent aprobată de Guvern. IPP nu a făcut publice şi datele referitoare la datoriile pe care le au aceste localităţi.

Lista completă a localităţilor este ataşată la articol.