Noua listă, dată publicităţii duminică de Ministerul Sănătăţii (MS), a fost elaborată de 16 comisii cu peste 120 medici, profesori şi academicieni, a precizat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.
Specialiştii din comisii propun ca din cele 130 de molecule admise pe noua listă, 120 să fie prescrise utilizându-se protocoale specifice, care vor fi obligatorii.
Propunerea este făcută după analizarea a 167 de dosare depuse la MS, din care 130 au fost admise, 36, respinse, iar un dosar nu a fost evaluat, fiind incomplet.
„Comisia şi-a asumat această propunere de listă”, a subliniat ministrul Sănătăţii.
Impacul bugetar al introducerii noii liste este estimat, pentru 2014, la o sumă între 500 şi 700 de milioane de lei, care va fi acoperită integral din taxa clawback, a precizat Nicolăescu.
„Dacă guvernele 2009-2012 ar fi actualizat lista măcar în fiecare an, atunci impactul bugetar ar fi fost de numai 10%, o singură dată, ceea ce ar fi însemnat că nu s-ar fi ajuns la cazuri în care pacienţii să moară pentru că nu sunt molecule”, a adăugat ministrul Sănătăţii.
Eugen Nicolăescu a mai spus, pe de altă parte, că luni va fi postat pe site-ul ministerului, la secţiunea transparenţă decizională, proiectul de hotărâre de guvern privind actualizarea listei medicamentelor compensate, după care procedura legată de aceasta va continua.
„Până în 9 ianuarie, vor putea fi depuse contestaţii, iar pe 11 ianuarie se va constitui comisia de soluţionare a constestaţiilor şi până la maximum 24 ianuarie aceste contestaţii trebuie soluţionate, astfel încât, la sfârşitul lui ianuarie, proiectul sa fie înaintat Guvernului, spre aprobare”, a explicat ministrul Sănătăţii.
Potrivit MS, cele mai multe molecule şi indicaţii terapeutice de pe noua listă sunt pentru cancer (inclusiv leucemii), diabet, boli reumatice, prevenirea accidentelor vasculare (anticoagulante) şi hepatite virale.
De asemenea, lista conţine, printre altele, medicamente pentru insuficienţă cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză, tratamente post-transplant (în cazul respingerii grefei) şi episoade depresive majore.
Ministrul Sănătăţii a explicat că la realizarea listei a fost utilizată, pentru prima dată, o procedură complexă, europeană, cu multe „filtre”.
Nicolăescu a mai spus că evaluarea economică a fost făcută prin analize de impact bugetar. „E prima dată când se propune o listă elaborată după o metodologie de evaluare agreată la nivel naţional. Metodologia s-a bazat pe respectarea acordurilor cu FMI, BM şi CE”, a mai spus el.
Ministrul a adăugat că în primul semestru din 2014 va fi făcută o revizuire a întregii liste de compensate şi gratuite, iar în semestrul al doilea va fi alcătuită o „listă finală”, care „să dea tuturor garanţia că poate fi suportată din bugetul pe care îl are România în domeniul sănătăţii”.
„E un mesaj şi pentru industria farmaceutică”, a spus Nicolăescu, în acest context.