Programele naţionale de sănătate care au cele mai mari fonduri de la buget

Dincolo de discursul oficial al miniştrilor de la Sănătate, cifrele ne arată că sistemul e coerent în privinţa câtorva programe naţionale de sănătate, care au primit cei mai mulţi bani, din 2009 până astăzi. Programul naţional de oncologie a fost prioritatea zero, după banii alocaţi programelor naţionale de sănătate din 2009 până astăzi, potrivit unei analize ECONOMICA.NET.

Atenţie, însă! Alocările record pentru programul naţional de oncologie nu sunt o garanţie că banii au fost administraţi oportun.

Ministerul Sănătăţii Ladislau Ritli a declarat miercuri, 29 februarie, că derularea programului naţional de oncologie nu depinde doar de resursele financiare alocate, ci şi de managementul unităţilor sanitare, lanţul de producţie – distribuţie – comercializare şi prescripţie medicală.

 

Notă: analiza ECONOMICA.NET se referă exclusiv la evoluţia alocărilor pentru PNS-uri, din 2007 până astăzi. Nu tratează axiologic subiectul banilor alocaţi PNS-urilor, şi implicit, nu inferează (greşit) că alocărilor pentru PN de oncologie (sau oricare alt program) rezolvă problemele reale din sistem, acutizate în această perioadă.

Programele naţionale (PNS) care vizează pacienţii oncologici, pacienţii cu insuficienţă renală care au nevoie de supleerea funcţiei renale, pacienţii cu diabet zaharat, cei cu status HIV/SIDA şi pacienţii cu boli rare au primit cei mai mulţí bani dintre programele şi subprogramele naţionale de sănătate, din 2009 până astăzi.

Programul naţional de oncologie, programul de supleere a funcţiei renale şi programul de diabet zaharat au primit, în această succesiune, cei mai mulţi bani dintre toate programele naţionale implementate şi finanţate în 2009, 2010, 2011, 2012, potrivit unei analize ECONOMICA.NET.

Ca metodă, am comparat bugetele alocate programelor şi subprogramelor naţionale de sănătate din 2007 până astăzi.

Precizare metodologică: în normele tehnice, veţi găsi programele naţionale de sănătate clasificate în categorii mai largi, de exemplu – programe care vizează bolile transmisibile, bolile netransmisibile, ş.a.m.d. Pentru rigurozitatea şi validitatea analizei, am procedat la „spargerea” categoriilor în care sunt formal clasificate PNS-urile, şi compararea bugetelor alocate fiecăruia dintre ele.

Ministerul Sănătăţii nu ne-a furnizat sumele cheltuite efectiv în cadrul fiecărui PNS, din 2007 până astăzi (indicator mai relavant decât banii alocaţi pentru PNS-uri), drept care am recurs la compararea bugetelor alocate programelor naţionale de la aderarea României la UE, potrivit informaţiilor publicate în normele tehnice de realizare a programelor naţionale, în intervalul analizat.

Primul trend: între 2009 şi 2012 cele 3 priorităţi ale ministerului de resort au fost programul de oncologie, programul de supleere a funcţiei renale şi programul de diabet zaharat, dacă ne raportăm exclusiv la banii alocaţi PNS-urilor din acest interval.

Al doilea trend: programul naţional de oncologie devine prioritate de rang 3 în 2008, în mandatul ministrului Eugen Nicolaescu. Programul de oncologie este detronat de programele de supleere a funcţiei renale şi de evaluarea stării de sănătate a populaţiei. Cele 2 programe naţionale antemenţionate sunt şi în 2007 priorităţile ministerului de resort, după banii alocaţi PNS-urilor.

Programul de diabet rămâne în top 5 priorităţi şi în 2008 şi 2007, în timp ce programul pentru pacienţii cu status HIV/SIDA se menţine în 2008, în top 5 priorităţi ale Ministerului, după banii alocaţi, dar în 2007 nu se mai regăseşte în lista celor 10 priorităţi ale MS. Începând din 2009, Ministerul Sănătăţii renunţă la programul naţional de rezervă a ministerului, care în 2007, de exemplu, s-a aflat în top 10 priorităţi, după banii alocaţi PNS-urilor.

Evoluţia programului de compensare cu 90% a preţului de referinţă la medicamente

Cea mai mare alocare – în 2009, de 255 de milioane de lei. În 2010, a coborât la 104 milioane lei, pentru ca în următorii 2 ani să urce constant, până la 130 de milioane de lei în 2012.

Alocările pentru PN pentru pacienţii cu HIV/SIDA au urcat constant, din 2007 până astăzi. De la 12 milioane de lei în 2007, alocările pentru acest program au urcat la 235 de milioane de lei în 2012.

Alocările pentru programul naţional de oncologie s-au situat pe un trend ascendent din 2007 până în 2011, când au scăzut sensibil faţă de 2010, la 761,99 milioane de lei. Au revenit pe panta ascendentă în 2012, când au urcat la nivelul record de 836,63 de milioane de lei – cea mai mare alocare pentru acest program.

Priorităţile ministrului Ladislau Ritli în 2012.

Programul naţional de oncologie: 836,63 milioane de lei.

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la pacienţii cu insuficienţă renală cronică: 675,30 milioane de lei.

Programul naţional de diabet zaharat: 419,62 milioane de lei.

Subprogramul de tratament al persoanelor cu HIV/SIDA: 235,08 milioane de lei.

Programul de diagnostic şi tratament boli rare: 191,83 milioane de lei.

Programul de compensare cu 90% a preţului de referinţă a medicamentului: 130 de milioane de lei.

Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională: 84,20 de milioane de lei.

Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice: 72 de milioane de lei.

Program transplant organe, ţesuturi, celule: 67 milioane de lei.

Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului: 43,50 de milioane de lei.

Programele antemenţionate sunt reglementate prin Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 34/2012, privind completarea normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011 şi 2012, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Lucian Duţă, nr. 1.591/1.110/2010, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 125, din 21 februarie 2012.

Care au fost priorităţile ministerului condus de Cseke Attila în 2011.

Programul naţional de oncologie: 761,99 milioane de lei.

Programul de supleere a funcţiei renale la pacienţii cu insuficienţă renală cronică: 563 milioane de lei.

Programul naţional de diabet zaharat: 323,66 milioane de lei.

Programul de diagnostic şi tratament pentru boli rare: 221,40 milioane de lei (folosiţi pentru stingerea datoriilor din 2010).

Subprogram tratament persoane cu HIV/SIDA şi tratament postexpunere: 200 milioane lei.

Programul naţional de compensare cu 90% a preţului de referinţă a medicamentului: 120 de milioane de lei.

Programul de depistare activă a afecţiunilor oncologice: 80,45 milioane de lei.

Programul naţional de hematologie şi securitate transfuzională: 74 de milioane de lei.

Program transplant organe, ţesuturi, celule umane: 58,78 milioane de lei.

Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului: 43,14 milioane de lei.

Bugetele antemenţionate au fost aprobate de Guvern prin Hotărârea 1.388 din 28 decembrie 2010.

Şeful Casei la acea vreme – Lucian Duţă.

Care au fost priorităţile ministrului Cseke Attila în 2010.

Programul de oncologie: 796,60 de milioane de lei.

Programul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică: 493,68 milioane de lei.

Programul de diabet zaharat: 353 de milioane de lei.

Programul de boli rare şi sepsis sever: 170 de milioane de lei.

Subprogramul de tratament şi monitorizare persoane cu HIV/SIDA şi tratament postexpunere: 148 de milioane de lei.

Programul naţional de compensare cu 90% a preţului de referinţă a medicamentului: 104,50 milioane de lei.

Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului: 77 milioane de lei.

Programul naţional de boli cardiovasculare: 70,50 milioane de lei.

Programul naţional de depistare precoce a afecţiunilor oncologice (screening cancer col uterin): 62 de milioane de lei.

Programul de transplant de organe, ţesuturi şi celule umane: 50,70 milioane de lei.

Bugetele programelor sunt listate în Ordinul 264/407/2010 şi au fost aprobate prin HG 261 din 2010.

Iată care au fost priorităţile ministerului Sănătăţii în 2009, în mandatul lui Bazac.

Ele au fost reglementate prin Ordinul nr. 417/431/31.03.2009, pentru aprobarea normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate în anul 2009, în mandatul ministrului Ion Bazac, şi al lui Irinel Popescu, pe atunci – şeful Casei Naţionale.

Programul naţional de oncologie: 596,64 milioane de lei.

Programul de supleere a funcţiei renale: 592,90 milioane de lei.

Programul de diabet zaharat: 340,40 milioane de lei.

Programul de compensare cu 90% a preţului de referinţă a medicamentelor: 255 de milioane de lei.

Subprogram tratament şi monitorizare a persoanelor cu HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere: 140 de milioane de lei.

Programul naţional de boli neurologice: 58,58 milioane de lei.

Programul de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice: 56,13 milioane de lei.

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi, celule umane: 55,91 milioane de lei.

Programul naţional de boli cardiovasculare: 51,50 milioane de lei.

Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară: 41,72 milioane lei.

Care au fost priorităţile ministrului în exerciţiu în 2008 – Eugen Nicolaescu, şi ale lui Vasile Ciurchea, şeful Casei Naţionale de la acea vreme.

Bugetele PNS-urilor au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 357, din 26 martie 2008.

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică: 518.09 milioane lei.

Programul privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară: 480 de milioane de lei.

Programul naţional de oncologie: 366,50 de milioane de lei.

Programul naţional de diabet zaharat: 340,61 milioane de lei.

Subprogramul de tratament şi monotorizare a persoanelor cu HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere: 128.13 milioane de lei.

Programul de boli neurologice: 76 de milioane de lei.

Programul naţional de boli cardiovasculare: 59,46 de milioane de lei.

Programul de transplant de organe, ţesuturi, celule umane: 47,60 milioane de lei.

Programul naţional de ortopedie: 39 de milioane de lei.

Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului: 36 de milioane de lei.

Lista priorităţilor ministrului Sănătăţii Eugen Nicolaescu în 2007.

Supleerea funcţiei renale la pacienţii cu insuficienţă renală cronică: 404 milioane de lei.

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei: 322 milioane de lei.

Diabet zaharat şi alte boli de nutriţie: 273,82 milioane de lei.

Programul de transplant organe, ţesuturi, celule umane: 81,35 milioane lei.

Hematologie şi securitate transfuzională: 72,62 milioane de lei.

Programul naţional de rezervă a Ministerului Sănătăţii: 70,68 milioane de lei.

Programul naţional de sănătate mintală: 66 de milioane lei.

Imunizările: aproape 50 de milioane de lei.

Subprogramul de sănătate a femeii şi copilului: 34,38 milioane de lei.

Programul de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate: 23 de milioane de lei.

Programele naţionale de sănătate s-au derulat în baza Hotărârii Guvernului nr. 292/2007 şi a Ordinului comun al ministrului sănătăţii Eugen Nicolaescu, şi al presedintelui Casei Naţionale, Vasile Ciurchea, nr. 570/116/ 2007 pentru aprobarea normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de sănătate, modificat prin Ordinul Nr. 2090/921 din 4 decembrie 2007.