Lista schimbărilor la medicul de familie care intră în vigoare în luna iunie

Vă prezentăm lista modificărilor care vor interveni din luna iunie la medicul de familie, stipulate în normele de aplicare a Contractului-Cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015.

I. Din luna iunie, medicii de familie vor monitoriza activ pacienţii care au una sau mai multe dintre următoarele boli cronice: risc cardiovascular înalt – hipertensiune arterială, dislipidemie şi diabet zaharat tip 2, astm bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă (BPOC), boala cronică de rinichi.

Cum vor arăta noile consultaţii de monitorizare activă

În cadrul acestor consultaţii, medicul va face evaluarea iniţială a pacientului cu risc crescut de boală cardiovasculară, boală cronică respiratorie sau de rinichi, după caz. Concret, medicul va efectua bilanţul clinic iniţial al pacientului, care include screeningul complicaţiilor, va începe şi ajusta terapia optimă până la obţinerea răspunsului terapeutic preconizat, va educa pacientul, îi va recomanda investigaţii paraclinice, va scrie bilet de trimitere pentru cazurile care necesită consultaţii de specialitate sau care depăşesc competenţa sa.

Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) va deconta patru astfel de consultaţii pentru fiecare pacient care are una sau mai multe dintre afecţiunile antemenţionate. 

După evaluarea iniţială a pacientului, o dată la trei luni, acesta va fi monitorizat activ de către medic.
Concret, aceasta înseamnă că medicul îi va oferi 1-3 consultaţii programate care includ evaluarea controlului bolii, screeningul complicaţiilor, educaţia pacientului, investigaţii paraclinice şi tratament.

Iată, concret, la ce servicii are dreptul pacientul cu risc cardiovascular – HTA, dislipidemie şi diabet zaharat tip 2

Consultaţia în cadrul căreia medicul măsoară riscul pacientului cu boală cardiovasculară va cuprinde:

– anamneza;
– examen clinic în cabinetul medicului de familie: inspecţie, ascultaţie şi palpare pentru evidenţierea semnelor de afectare a organelor ţintă, evidenţierea semnelor clinice pentru comorbidităţi care pot induce HTA secundară, măsurarea circumferinţei abdominale, examinarea piciorului pentru pacienţii cu diabet zaharat tip 2, măsurarea TA;
– bilet de trimitere pentru consultaţie de specialitate/investigaţii paraclinice: hemoleucogramă, glicemie, profil lipidic complet, ionogramă serică, acid uric, creatinina serică, EKG, examinarea fund de ochi şi determinarea indicelui de presiune gleznă/braţ, respectiv deget/braţ.

După aflarea acestor parametri, medicul va stabili nişte obiective terapeutice pe care pacientul său cu risc înalt cardiovascular trebuie să le atingă. Ele vizează modificarea valorilor tensiunii arteriale, colesterolului, glicemiei. În acest sens, medicul va sfătui pacientul să-şi modifice stilul de viaţă, obiceiurile legate de fumat, dietă, activitate fizică. De asemenea, va instrui pacientul pentru ca acesta să fie capabil să se autoîngrijească.

Pacientul cu risc cardiovascular va fi monitorizat activ de către medic, prin evaluarea semestrială a evoluţia afecţiunii şi ajustarea medicaţiei.

Cum vor arăta consultaţiile de monitorizare activă a pacientului cu boală respiratorie cronică obstructivă (BPOC)

Consultaţia în cadrul căreia medicul evaluează riscul pacientului cu BPOC cuprinde:

– anamneză, factori declanşatori ai bolii, istoric personal şi familial;
– examen clinic în cabinetul medicului de familie: inspecţie, auscultaţie şi palpare pentru evidenţierea semnelor de afectare a organelor ţintă, evidenţierea semnelor clinice pentru comorbidităţi;
– trimitere pentru investigaţii paraclinice/explorări funcţionale: hemoleucogramă, spirometrie, peakflowmetrie, radiografie pulmonară, pulsoximetrie, după caz;
– trimitere pentru evaluare de specialitate pneumologie, pediatrie, alergologie şi medicină internă.

Medicul va oferi pacientului sfaturi pentru modificarea stilului de viaţă prin renunţarea la fumat, schimbarea dietei şi încurajarea activităţii fizice.
Obiectivul pe care pacientul cu astm bronşic trebuie să îl atingă este controlul simptomelor cu combinaţia farmacologică, administrată în cele mai mici doze posibile.
Ţinta stabilită de medic pentru pacientul cu BPOC este renunţarea la fumat şi controlul simptomelor.

Cum va monitorizat activ pacientul cu boală respiratorie cronică

Trimestrial, medicul de familie îi va reevalua nivelul de severitate/de control al bolii.
Semestrial, medicul educă pacientul privind boala, evoluţia ei, îi va explica rolul diferitelor clase de medicamente şi a dispozitivelor inhalatorii, îl va sfătui să renunţe la fumat.
Medicul va evalua răspunsul pacientului la tratament şi îi va ajusta medicaţia.

II. Medicii pot face ecografii generale şi EKG-uri. În ce condiţii

Medicii de familie care au competenţe certificate şi dotările corespunzătoare în cabinet pot oferi doar pacienţilor asiguraţi din lista proprie servicii de efectuare şi interpretare EKG pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare confirmate, precum şi ecografie generală – pelvis şi abdomen.
Medicul poate efectua şi interpreta cel mult trei ecografii generale şi examene EKG într-o oră, se arată în normele de aplicare ale Contractului-Cadru.

De asemenea, medicii vor putea oferi servicii medicale de consultaţii şi diagnostic – furnizate la distanţă, prin sisteme de telemedicină rurală, dezvoltate de Ministerul Sănătăţii.

III. Medicul va oferi servicii preventive pacienţilor sănătoşi

– Toate persoanele aparent sănătoase (adică cele care nu sunt în evidenţa medicului cu o boală cronică) cu vârsta cuprinsă între 18 şi 39 ani vor beneficia o dată la trei ani de cel mult două consultaţii de prevenţie.
În cadrul consultaţiei de prevenţie, medicul de familie evaluează expunerea pacientului la factori de risc, concretizată prin completarea riscogramei pentru grupa de vârstă şi sex în care se încadrează pacientul.

„Consultaţia preventivă periodică se adresează populaţiei generale (adulti şi copii care se consideră/sunt consideraţi sănătoşi) şi presupune o evaluare sistematică a riscului de îmbolnăvire pentru afecţiunile cele mai frecvente/grave specifice vârstei respective. Această evaluare se realizează prin aplicarea riscogramei – întrebări specifice şi examinări ţintite la care, în funcţie de riscul specific vârstei se pot adăuga unele analize. Riscograma este un formular similar unei „liste de verificare” care cuprinde toate întrebările, examinările şi (după caz) analizele specifice  pentru fiecare grupă de vârstă, precum şi concluzia medicului privind riscurile individuale depistate, nivelul acestora şi intervenţiile recomandate pentru reducerea riscului”, a explicat secretarul de stat Adrian Pană, în cadrul unei videoconferinţe pe această temă.

Dacă persoanele aparent sănătoase cu vârste cuprinse între 18 şi 39 ani au fost depistate cu risc înalt de îmbolnăvire, medicul le va acorda anual cel mult două consultaţii preventive.

– Toate persoanele aparent sănătoase care au peste 40 de ani vor beneficia anual de cel mult două consultaţii preventive, decontate de CAS, în care medicul evaluează expunerea lor la factori de risc.

Medicul va oferi şi în acest an consultaţii de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lăuziei. Punctual, consultaţiile vizează:
– luarea în evidenţă în primul trimestru;
– supravegherea, lunar, din luna a 3-a până în luna a 7-a. CAS decontează o consultație.
– supravegherea, de două ori pe lună, din luna a 7-a până în luna a 9-a inclusiv. CAS decontează o consultaţie.
– urmărirea lehuzei la externarea din maternitate – la domiciliu. CAS decontează o consultaţie
– urmărirea lehuzei la 4 săptămâni de la naştere.

Medicul va promova alimentaţia exclusivă la sân a copilului până la vârsta de 6 luni şi continuarea acesteia până la cel puţin 12 luni, va recomanda femeii gravide testare pentru HIV, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C, şi îi va oferi consiliere pre şi post testare HIV şi lues.

– Medicul va oferi, la domiciliu, consultaţii la externarea din maternitate şi la o lună.
Ulterior, medicul va oferi consultaţii copiilor la 2, 4, 6, 9, 12, 15, 18, 24, 36 luni.

Câte consultaţii la domiciliu poate oferi medicul de familie din luna iunie 2014 şi în ce condiţii

Medicul va acorda consultaţii la domiciliu pacienţilor nedeplasabili, copiilor 0-1 an, copiilor cu vârsta 0-18 ani cu boli infecto-contagioase, lehuzelor, şi în caz de constatare a decesului. Medicul de familie poate acorda cel mult trei consultaţii la domiciuliu pe zi şi maximum 21 de consultaţii pe lună.

De câte consultaţii pentru boli acute sau cronice beneficiaţi în contul CASS

Medicul va oferi pacientului asigurat la Sănătate, înscris pe lista sa, maximum două consultaţii pentru fiecare episod de boală acut/subacut/acutizări ale bolilor cronice ale acestuia.

Medicul va oferi pacientului cu boală cronică din lista sa o consultaţie pe lună pentru afecţiunea cronică de care suferă.