Lituania, Bruxellesul, geopolitica şi euro – analiză Le Monde

Economica.net
06 06. 2014
vilnius_73588600

Lituania, ultima dintre ţările baltice care va trece de această etapă, după Estonia în 2011 şi Letonia în 2014, îşi ia prin urmare revanşa. Ţara a picat examenul de admitere în 2006-2007, din cauza inflaţiei debordante (în medie 11% în 2008, potrivit FMI).

Graba autorităţilor lituaniene de a adera la o zonă monetară ce nu şi-a revenit încă în totalitate de pe urma crizei şi ale cărei hibe au fost denunţate în repetate rânduri de economişti, ar putea surprinde. Însă, la Vilnius, euro nu are nimic din Titanic: economia este un parametru printre altele şi este vorba mai ales de a lega definitiv republica ex-sovietică de Occident, precizează Le Monde.

Guvernul lituanian a tras o sperietură zdravănă în timpul crizei ucrainene. Retorica preşedintelui rus, Vladimir Putin, care pretinde că acţionează în numele intereselor comunităţii rusofone pentru a-şi anexa Crimeea, a avut ecou în această mică republică ce se învecinează cu un fragment din Rusia, enclava Kaliningrad.

Pentru Olli Rehn, comisar european, adoptarea euro a devenit ‘inevitabilă’. Şeful guvernului lituanian, Algirdas Butkevicius, are de asemenea certitudinea că moneda unică îi va aduce populaţiei din ţara sa ‘o viaţă mai bună’.

Lituania este flatată. ‘Pentru noi, este ca şi acum am fi în G7!’, se entuziasmează Zygimantas Mauricas, economist al băncii Nordea din Vilnius.

Este vizibil, însă, că lituanienii nu sunt cu toţii de această părere: potrivit unui sondaj realizat la începutul lui aprilie şi citat de AFP, 57% din populaţia Lituaniei consideră că trecerea la euro va duce la creşterea preţurilor. Doar 12% sunt de părere că nu vor exista deloc consecinţe negative.

Merită euro toate aceste sacrificii? Puternic afectată de criza din 2008, care a dus la o contracţie cu 15% a economiei sale, Lituania a optat la acea dată mai degrabă pentru austeritate decât pentru depreciere, pentru a-şi echilibra economia. Chiar dacă, astăzi, conturile sunt în stare bună (deficitul public este de circa 2% din PIB, iar datoria – de 40%), şomajul se ridica la circa 18% în 2010, iar 6% din populaţie a emigrat în perioada 2009-2013, în căutarea unei vieţi mai bune în Marea Britanie, Irlanda, Norvegia şi Germania.

‘Încercarea a fost una cruntă, măsurile au fost luate practic de la o zi la alta. Într-un singur an am făcut ceea ce Grecia a făcut în ani de zile’, comentează Mauricas. Însă ţara este deja ‘euroizată’, moneda naţională (litas) circulă în tandem cu euro, aproximativ două treimi dintre împrumuturi fiind acordate în moneda europeană. ‘Devalorizarea ar fi fost de asemenea foarte dureroasă’, opinează economistul.

În prezent, despre criza economică se vorbeşte în Lituania la timpul trecut, ritmul de creştere se apropie de 4% pe an. Nimeni nu se aşteaptă la o schimbare radicală în 2015, însă Lituania este o economie foarte deschisă, capabilă să exporte mozzarella italienilor! (reţelelor de restaurante, precizează Mauricas). Iar debarasarea de tracasările ratei de schimb va facilita derularea afacerilor, este convins economistul lituanian.

‘Aderarea la zona euro va permite eliminarea tuturor riscurilor de schimb reziduale în economie. Ea va facilita, de asemenea, accesul Lituaniei la piaţa internaţională de capitaluri’, a confirmat, miercuri, agenţia Standard&Poor’s, care, în aprilie, a ridicat la A- nota pentru această ţară, în perspectiva adoptării euro.

‘Aceasta ne va aduce stabilitate’, conchide economistul Zygimantas Mauricas. ‘Pentru voi (membrii mai vechi), zona euro se află într-o perioadă de turbulenţe, însă pentru noi, care am trecut prin explozia fostei Uniuni Sovietice şi o inflaţie de 100%, zona euro rămâne o mare calmă’, adaugă acesta.