Lituania, foarte interesată să aibă un progres în dosarul aderării României la Schengen

Diplomatul român a precizat că subiectul va fi în prim planul agendei vizitei pe care premierul Victor Ponta o va efectua în Lituania la 24 septembrie.

Diplomatul român a afirmat, în contextul în care s-a discutat mult în ultima vreme că aderarea României şi Bulgariei la UE nu s-ar număra printre priorităţile noii preşedinţii a Consiliului UE, că nu se pune problema ca Lituania să aibă vreo rezervă în a încerca să obţină progrese în acest dosar.

‘Lituania întotdeauna, şi recent când a fost ministrul nostru de externe /Titus Corlăţean/ aici, la sfârşitul lui mai, această ţară a transmis foarte clar că susţine România, pentru că şi-a îndeplinit condiţiile stabilite prin tratat. Lituania ştie lucrul ăsta şi ne susţine’, a spus Dan Bălănescu.

El a adăugat că după preluarea preşedinţiei Consiliului UE, Lituania are poziţii în această calitate şi nu ca ţară individuală ‘şi ştie că încă nu sunt depăşite toate rezervele din cadrul UE’.

‘Dar pentru ei este foarte important să facă progrese în dosarul ăsta. Şi ei au fost unde suntem noi, ştiu procesul, ştiu obstacolele, ar fi foarte interesaţi să aibă un progres în acest dosar, dar deocamdată au un limbaj mai prudent având în vedere situaţia europeană. Dar în orice caz discuţii sunt multe. Premierul Victor Ponta va veni pe 24 septembrie aici, când toate aceste lucruri vor fi iar discutate. În primul rând Parteneriatul Estic, pentru că va fi summitul foarte aproape, pe 28 noiembrie, dar şi partea economică, cooperarea bilaterală, inclusiv afacerile europene’, a mai declarat ambasadorul României la Vilnius.

Parteneriatul Estic (PaE) este, de altfel, una dintre priorităţile preşedinţiei lituaniene a UE pe care România le priveşte cu foarte mult interes, a precizat diplomatul român.

‘Urmărim cu foarte mare interes preşedinţia lituaniană, în primul rând pentru că au nişte priorităţi foarte asemănătoare priorităţilor noastre. Şi numai dacă vorbesc despre Parteneriatul Estic în care şi Lituania, şi România, sunt interesate să aducă mai aproape de UE ţări ca Republica Moldova, în principal pentru noi, dar şi Armenia, Ucraina sau Georgia. Deci iată o prioritate comună. La fel şi securitatea energetică, ambele ţări fiind interesate şi cam în aceeaşi etapă. Spre exemplu dăm mare importanţă acum gazelor de şist, şi România, şi Lituania, suntem foarte atenţi, se ştiu evoluţiile din România, cum a evoluat şi procesul cu Nabucco, iar acum gazele de şist sunt o prioritate pentru ambele ţări. Apoi este vorba de macroregiuni, ei au regiunea Mării Baltice, la noi e regiunea Dunării, care e susţinută de UE’, a mai spus Dan Bălănescu.

Potrivit ambasadorului român, preşedinţia lituaniană este una pe care România o consideră ‘prietenă’. ‘Şi ei, şi noi suntem graniţă externă a UE, şi ei şi noi privim cu interes în est, pentru că sunt vecinii noştri şi avem tot interesul ca acolo să fie stabilitate, şi democraţie, şi aşa mai departe. Deci avem o conlucrare foarte bună cu lituanienii’, a asigurat Bălănescu.

În ceea ce priveşte relaţiile economice, acestea sunt dezvoltate, având în vedere situarea geografică a celor două ţări, dar ar putea cunoaşte progrese, a apreciat diplomatul.

‘Anul trecut statistica a arătat aproape 100 de milioane de euro comerţ bilateral, ceea ce nu pot să spun neapărat că e foarte puţin, având în vedere că Lituania nu e printre ţările cele mai apropiate de România. Dar e loc de creştere, şi am avut în luna mai un forum economic cu companii venite din România şi am văzut că există interes, de exemplu pe bunurile de consum, care pot fi şi promovate mai uşor prin astfel de acţiuni, vin, alimente, dar şi medicamente. Noi suntem încrezători şi chiar punem accent pe partea economică în relaţia cu Lituania’, a declarat Dan Bălănescu.

Prezenţa românească în Lituania nu este una semnificativă, în condiţiile în care limba este una destul de dificil de învăţat, iar românii preferă în general să se orienteze spre ţările latine. Sensibil mai mare decât comunitatea românească este cea a moldovenilor, care este o minoritate recunoscută în Lituania. Aşa se face că, în ultimii peste 20 de ani, pentru păstrarea limbii române în Lituania s-au luptat în primul rând nu românii, ci moldovenii. Asociaţia de limbă şi cultură română Dacia, înfiinţată de moldovenii stabiliţi în Lituania, va împlini anul viitor 25 de ani de la înfiinţare.

‘Mai mulţi români au început să vină după ce România a aderat la UE. S-a simţit imediat lucrul ăsta. Au venit tineri căsătoriţi, ea lituaniancă, el român, şi au făcut cunoştinţă, undeva în Europa, în Irlanda, în Franţa, şi au venit aici să locuiască în Lituania. Apoi au venit la asociaţia noastră şi au căutat cărţi de limba lituaniană’, a declarat pentru Agerpres Lucia Bartkiene, ghid turistic şi preşedintă a asociaţiei Dacia.

După recensământul din 2011, sunt în Lituania 70 de români şi 100 de moldoveni, a precizat ea, adăugând însă că cei din urmă sunt cu siguranţă mai mulţi.

‘Lituaniana e o limba foarte grea, arhaică, una dintre cele mai vechi limbi indo-europene. Spre deosebire de Letonia, unde moldovenii de la Riga nu au învăţat letona, pentru că ei sunt integraţi în comunitatea rusă, în Lituania fiind 80% de procente lituanieni noi toţi vorbim foarte bine limba lituaniană’, susţine Lucia Bartkiene.