Live text LIVE BUSINESS. Vicepremierul Ciolacu: Prioritatea zero este relansarea marilor proiecte de investiţii, nu consumul

Economica.net

23 10. 2017

Declaratii Marcel Ciolacu, vicepremier

Vom depăşi 5,2% creşterea PIB, cu toate acestea trebuie să fim realişti şi să recunoaştem că avem nevoie de un program de politici publice serioase care să contracareze riscurile şi vulnerabilităţile. Iar din acest punct de vedere, prioritatea zero este relansarea marilor proiecte de investiţii. Asta, şi nu consumul, trebuie să fie principalul motor de dezvoltare pentru o economie sustenabilă şi competitivă.

Am reuşit deblocarea proiectelor de infrastructură; dacă vrem să folosim în mod raţional bugetul, trebuie să facem investiţii. In 2018 se va lucra la mai multe tronsoane în acelaşi timp, dacă vom pastra acelaşi ritm, vom avea 150 şi 180 km anul viitor. Priorităţile fiind Piteşti – Sibiu, şi cu o noua strategie, Ploieşti-Braşov. Eu, personal, voi susţine în acest sens toate eforturile colegilor mei de la Transporturi şi Infrastructura.

În al doilea rând, atenţia Guvernului se va concentra asupra fondurilor UE, care pur şi simplu au fost lăsate baltă. Am reuşit să recuperăm decalajele şi să acredităm autorităţile de management. Ne dorim să ajungem la un grad de absorbţie de 6-7 miliarde de euro anual, care să aibă efecte majore în economie. Anul acesta sperăm să închidem cu 5,2 miliarde de euro.

Ciolacu a mai dat asigurări că fermierii vor primi în continuare subvenţii. „Vom asigura fermierilor bani în avans pentru lucrările pe care urmează să le demareze; 2017 pare să fie un an record la producţia agricolă”, mai spune vicepremierul.

Declaraţii Mihai Fifor, Ministrul Apararii

Aş vrea să îi multumesc domnului ministru Ciolacu pentru că a punctat cele mai importante investiţii pe care Guvernul Romaniei le are în plan.

Eu nu cred că o ţară care nu are o economie puternică poate avea un sistem de apărare puternic, aşa cum o ţară care nu are un sistem de apărare şi de securitate puternic nu poate avea o economie puternică.
S-a discutat foarte mult, în ultima perioadă, de programul de înzestrare a Armatei. Am căutat să avem investiţii în Apărare care să se întoarcă în industria românească de profil.
Vă reamintesc că am avut onoarea ca pentru un timp destul de scurt să fiu si ministrul Economiei, şi la Ministerul Economiei se regăseşte toată partea de industrie de Apărare. Conceptul este cel de a revitaliza industria românească de apărare, prin întoarcerea unei părţi din banii pe care îi avem alocaţi în bugetul Apărării.
Guvernul României, cu eforturi consistente, a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Din acesti 2%, in jur de 38% sunt bani care se duc în programele de înzestrare a Armatei Române.
Sunt opt programe de înzestrare aprobate de Parlament şi CSAT, programe din care anul acesta vom încerca să acoperim două: mă refer la achiziţia primului sistem de rachete Patriot, în jur de 700 de milioane de dolari. Săptămâna viitoare vom avea Letter of acceptance, care va spune clar unde ne situăm ca valoare a acestui sistem.

Totodată, cu eforturi susţinute, a fost semnat de către Ministerul Economiei un memorandum şi un acord de cooperare industrială cu (producătorul american de blindate) General Dynamics, ceea ce arată determinarea Guvernului de a avea investiţii in industria de apărare românească. Premierul Tudose şi Guvernul au transmis clar partenerilor noştri că noi nu am plecat la cumpărături, ci să aducem în industria de apărare retehnologizare, parteneriate, transfer de tehnologie si know-how, astfel încât să putem revitaliza industria de apărare. În România urmează să se producă transportoare blindate 8×8 de care va beneficia Armata României, şi vom deveni furnizori şi pentru alte state.

Anul viitor, intenţionăm să pornim procedurile pentru achiziţionarea, respectiv realizarea în România a patru corvete care să intre în dotarea Forţelor Navale Române. Este un program de tipul celor pe care le dezvoltăm cu General Dynamics, adică pe baza unei proceduri competitive vom putea selecta o societate care să poată transfera în industria românească tehnologie şi să producă în România.

Cred că foarte importantă este şi cooperarea pe care o avem la IAR Ghimbav – Airbus, pentru achiziţionarea de elicoptere de clasă medie. Aceste elicoptere urmează să iasă de pe linia de producţie de la Braşov, deci tot o investiţie în industria românească. S-au semnat primele documente şi cu Bell Helicopters pentru 45 de elicoptere şi este prima dată când această companie ar urma să producă elicoptere în afara graniţelor SUA şi ei doresc să aducă în România o linie de producţie.

Nu în ultimul rând, suntem extrem de interesaţi de relansarea producţiei de la uzina de avioane Craiova, modernizarea avioanelor şoim şi servicii pentru F16.

De asemenea, Raytheon ar putea produce la noi subansamble pentru sistemele de rachete, şi vom avea şi un centru de excelenţă pentru mentenanţă la avioanele F16.

Aş mai aminti de memorandumul semnat în prezenţa preşedinţilor Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron, cu compania franceză MBDA, în domeniul producerii de rachete: în România, la Ploieşti, ar urma să fie produse rachete cu rază scurtă şi foarte scurtă de acţiune. Menţionez şi proiectul uzinei mecanice de la Moreni cu grupul german Rheinmetall, suntem în tratative pentru modernizarea maşinilor de luptă de infanterie; producţia ar putea începe în 2019.

Toate acestea sunt programele care readuc bani în industria de apărare românească, urmând să revitalizeze acest sector extrem de important.

Flota României este una de jucarie în comparație cu ce are Federația Rusă la Marea Neagră, și așa cum spun colegii mei generali, militari de carieră, până să ajungi să începi să lansezi rachetele, trebuie să îi demonstrezi adversarului că ai capacitatea și Romania asta face.

Ştefan Ionita, director general CNAIR

Vă anunț în premieră că astazi s-au încărcat în sistem alte 2 miliarde de lei pentru trei sectoare din autostrada Transilvania. Noi în continuare milităm să promovăm obiectivul principal Pitești-Sibiu și un obiectiv prioritar național Ploiești – Brașov.

Un alt proiect important și spun eu cel mai important este podul de la Brăila. Am semnat raportul pentru acest obiectiv, avem un câștigator, așteptăm să se soluționeze toate contestațiile și estimăm ca până la finalul anului vom avea semnat contractul de proiectare și executie. La sfârșitul săptămânii vom primi ofertele pentru Sibiu Pitești, secțiunea I și V, și mergem în acelasi ritm asflet ca până la sfârșitul anului, toate proiectele mari să fie lansate în sistemul de achizițiie.

Declaraţii Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene

2017 a fost anul în care s-a dat mult din aripi pe partea de infrastructură, dar rezultatele nu au cum să vină imediat. Dacă nu s-ar fi lansat toate aceste licitaţii anul acesta, România nu ar fi avut şanse să cheltuiască toţi banii alocaţi până în 2023, anul limită (al programului european de finanţare 2017-2020 – n.r.). Proiectele pe care colegii de la Transporturi le-au scos la licitaţie vor produce rezultate

Dintr-un total alocat de 5,2 miliarde euro, avem aproximativ 2 miliarde de euro rambursaţi deja de Comisie, şi alte 600 milioane de euro la Comisie pentru a fi rambursaţi. Sper ca pană în decembrie să avem această ţintă atinsă.

Vorbim de infrastructura naţională, dar nu trebuie să uităm nici de celelalte categorii de investiţii. Am identificat un mecanism prin care, până la sfârşitul anului, să semnăm toate contractele de finanţare în ceea ce priveşte drumurile judeţene. Suma este de 900 de milioane de euro. Acesta este angajamentul nostru, ca până la sfârşitul anului să atragem şi aceşti bani.

Pe lângă sumele pe care le-a prezentat directorul general al CNAIR, anul viitor se vor regăsi în SEAP şi aceste 900 milioane de euro pentru drumuri judeţene, care trebuie cheltuite până în 2023.

Noi trebuie să asigurăm mecanismul stabil şi predictibil, iar companiile să îşi facă treaba, astfel încât să avem absorbţie 100% până în 2023.

Declaratii Cristian Erbașu, preşedintele Federației Patronatelor Societăţilor de Construcţii

Cristian Erbașu, proprietarul companiei de construcții, a tras un semnal de alarmă participanților la seminar asupra unei probleme care pune piedici în realizarea proiectelor de infrastructură: lipsa forței de muncă.

În 2015, când era acea frenezie de a se termina fondurile, eram extrem de apăsați să lucram 40 de zile pe luna dacă se poate. Dar le atrăgeam atenția domnilor din politică: Ce facem după 2015, ce facem în 2016, 2017. Ei, iată că în infrastructură nu au mai fost proiecte sau prea puține, decât cele care erau din urmă, iar foarte mulți lucrători au plecat în zona privată. Va fi foarte greu să îi aducem pentru că în zona imobiliară există o marjă de profit exterm de bună iar investitorii vor mări salariile din ce în ce mai mult.
Putem să punem de cinci ori split TVA, să punem taxe, acestea se vor regăsi în costuri, însă nu vor rezolva problema forței de muncă. Avem 350.000 de lucrători în construcții. În realitate, o mare parte din ei nu sunt foarte calificați, iar necesarul, dacă ne uităm pe acele proiecte, cred că va fi de peste 600.000 de lucrători. Nu știu de unde vor apărea acești lucrători de care vom avea nevoie într-un an, doi.
Firmele care într-adevar și-au păstrat angajatții și care s-au chinuit să-i ţină şi să califice alţi muncitori, nu au fost absolut deloc încurajate. Întotdeauna au avut câştig firmele care au lucrat foarte eficient cu muncitorii: toamna le dădeau drumul acasă, iar primăvara îi angajau dacă aveau sau nu lucrări. Şi acum se văd aceste efecte.
Veţi avea contracte foarte mari şi foarte multe semnate. Nu le vom putea duce la bun sfârșit din aceasta lipsa de oameni. Ei se vor învârti de la un constructor la altul. Antreprenorii se vor devora pentru a creşte salariile, o creştere nesănătoasă care nu se bazează pe eficientizare. Rezultatul va fi ca progresul acestor proiecte va fi la fel.

În două, trei săptămâni o sa-mi vină 100 de muncitori din Asia. Aceştia sunt o soluţie complementară. Aceşti lucrători din Asia se mulţumesc cu mai puţin. Ni se impune să dăm salarii de 500-600 de dolari, iar salariile vor creşte. Cei din Asia se mulţumesc cu 400, dar mai avem și alte cheltuieli.

Vicepremierul Marcel Ciolacu, despre lipsa forţei de muncă în construcţii

Este o soluţie, nu ştiu cât de eficientă, dar trebuie să încercăm, să lăsăm să vină oameni. Dacă asta ne obligă concurenţa europeană – Germania creează 250.000 locuri de muncă noi anual – trebuie să o avem în vedere şi va trebui să relaxăm puţin legislaţia, să vină muncitori, poate şi din Ucraina.
După calculele noastre, aveţi cheltuieli suplimentare de aproximativ 600 de euro, cerinţe suplimentare. O să vă propunem o discuţie la Guvern, punctual pe această temă.

Declaratii Oana Iacob, secretar de stat la Ministerul Finanţelor

Banca Mondială a majorat săptămâna trecută prognoza de creştere economică a României în acest an de la 4,4%, cât estimase în iulie, la 5,5%. Estimările de creştere economică pentru anul 2018 şi 2019 au fost de asemenea majorate, la 4,1%, respectiv 3,6%. Reamintesc faptul că şi FMI a revizuit în creştere luna aceasta, de la 4,2% la 5,2% estimările privind evoluţia eonomiei româneşti în acest an. Totodată, FMI şi-a revizuit şi prognoza pe 2018 până la 4,4%, de la 3,4% cât prognoza în aprilie

Totodată, pentru că am revenit recent de la Washington, unde am participat alături de delegaţia României la reuniunea anuală FMI-BM, în cadrul întâlnirilor partenerii de discuţii au fost asiguraţi că strategia fiscal bugetară este construită astfel încât România să se mentină sub pragul de 3% deficit bugetar în 2017 şi 2018 şi au fost aduse asigurări că MFP va menţine echilibrele macro.

Şi agenţia de rating Standard & Poor’s a confirmat în octombrie ratingurile României şi perspectiva stabilă. Anunţul agenţiei e susţinut de nivelul moderat al datoriei publice şi al datoriei externe, pe fondul unei creşteri economice solide.

În cursul anului au fost implementate o serie de facilităţi cu rezultate pozitive din perspectiva agenţilor economici din România, cum ar fi scutirea de impozit pe profit pentru societăţile care desfăşiară activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. De asemenea, sunt scutiţi de impozitul pe salarii angajaţii care desfăşoară activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. De asemenea, şi cei din industria IT, care au activităţi de creare de programe pentru calculator, beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

În ceea ce priveşte microîntreprinderile, în acest an a fost majorat plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor cu regim fiscal simplificat, de la 100.000 de euro la 500.000 de euro

În încheiere, dau o veste bună mediului privat: MFP a întreprins demersurile necesare pentru solicitarea unei derogări de la CE privind majorarea plafonului care serveşte drept referinţă pentru scutirea de TVA pentru întreprinderile mici. Există în Parlament o iniţaitivă legislativă care prevede majorarea de la 220k lei la 300k lei a plafonului de scutire TVA pentru întreprinderile mici. Cel mai probabil această măsură va fi pusă în aplicare de la 1 ianuarie 2018. Este o măsură care va degreva întreprinderile mici de o serie de sarcini.

Declaratii Sorin Chinde, Directorul Grup Feroviar Roman GFR

Marile proiecte de reabilitare a coridorului IV se derulează de 18 ani, încă nu sunt gata. Sunt încă segmente importante nelicitate. Putem să ne gândim retrospectiv cam cât va dura reabilitarea întregului segment feroviar românesc.

Din păcate, o mare parte este astăzi neelectrificată şi sunt o mulţime de restricţii de vitezî. Toate acestea se datorează lipsei de investiţii în sistemul feroviar, deoarece în timp ce în Cartea Albă a Transporturilor, UE recomanda statelor membre ca repartiţia fondurilor să fie la fel. În Romania raportul este de 1 la 10 și chiar acest procent să ştiţi ca se depreciază în favoarea celui rutier.

Viteza comercială mică înseamnă lipsa de atractivitate a sistemului feroviar, lipsă de a putea recupera investiţia în materialul modern rulant. De aceea în Romania avem material rulant învechit.

Declaratii Iosif Szentes, director general CFR Călători

Apreciez demersurile tuturor partenerilor care se implică şi care ajută la reîntregirea şi revigorarea transportului feroviar de călători. Pe partea de transport feroviar de pasageri, la nivel european se fac demersuri pentru a asigura reţele feroviare sustenabile, interoperabile, eficiente, sigure şi care să se integreze cu celelalte moduri de transport. Astfel de demersuri trebuie realizate şi în România în contextul în care în acest domeniu se vor aloca resursele necesare.

Sistemul feroviar românesc are nevoie de o schimbare radicală a paradigmei de funcţionare. Felul în care vor evolua căile ferate ţine de o viziune strategică, de cum vrem să arate România modernă. Pentru creşterea calităţii serviciilor, este imperios necesară achiziţia de material rulant nou, care poate fi realizat şi prin Autoritatea de Reformă Feroviară care poate accesa şi fonduri europene. La sfârşitul lunii martie a anului viitor vom înregistra un deficit de peste 300 de vagoane.

Suntem obligaţi să facem anumite investiţii, avem proiecte mature care pot fi oricând puse în valoare dacă vor exista şi sume necesare. Trebuie să vă comunic şi pe această cale că din noiembrie 2011 CFR Călători nu a primit fonduri de la bugetul de stat pentru investiţii. Toate investiţiile pe care le-am realizat, de la 2.500 de lei în sus, se realizează din fonduri proprii. Anul trecut am reuşit să modernizăm 15 vagoane, dar şi acest trend în acest moment este oprit datorită achiziţiilor care se fac din ce în ce mai greu. În utlima perioadă, firmele constructoare şi reparatoare nu vin la licitaţiile pe care le organizăm pentru modernizarea materialului rulant vagon şi de tracţiune. Ne dorim trenuri curate, siguranţă sporită, scurtarea timpului de călătorie, vrem să ne asumăm la nivel naţinal o schimbare importantă de atitudine a personalului feroviar faţă de călători

Declaratii Toma Petcu, Ministrul Energiei

De la începutul mandatului am spus că vreau să impulsionăm investițiile în sectorul energetic românesc. Că vreau să revitalizăm companiile în care statul este acționar majoritar! Că doar vointa nu ține loc de rezultate. Și că cea mai mare așteptare este să simtim că lucrurile se redresează acolo unde par că sunt în deriva. Cred că după prima jumătate a anului au început să apară și rezultatele, cu toate că în domeniul energiei este nevoie de timp pentru ca ecourile măsurilor să fie vizibile

De departe, situația Complexului Energetic Oltenia este câștigul acestui an! CEO este una dintre cele mai active companii de stat în 2017! După primele 6 luni ale anului vorbim despre primul an din istoria companiei în care CEO înregistrează profit: 307,2 milioane lei profit net și o creștere a cifrei de afaceri cu 43%. Dincolo de profit Ministerul Energiei, împreună cu complexul Energetic Oltenia, au reușit să ducă la bun sfârșit o investiție pe care mulți s-au chinuit să o urnească. Este vorba de grupul 7 de la Ișalnița. Aici am început lucrările anul acesta și astăzi investiția este deja finalizată! Nu este o investiție mare, dacă ne raportăm la bani (valoarea investiției a fost de 23,5 milioane de lei), dar este o investiție mare dacă-i privim beneficiile! Modernizările făcute acolo fac ca Sucursala Ișalnița să-și reducă cu 10,6 milioane de lei cheltuielile anuale cu gazele naturale și cu 34,2 milioane de lei costurile anuale cu cărbunele.

Această investiție este cea mai mare finalizată la CEO până acum dar nu singura. CE Oltenia are prevăzute fonduri și pentru modernizări la Rovinari și Turceni. Doar la Rovinari vom investi anul acesta 231 de milioane de lei, în timp ce la Turceni am alocat deja 176 de milioane de lei. Este important să aducem în discuție și planurile noastre cu noul depozit de cărbune de la Roșia, în care investim 48 milioane de lei. Este un proiect pe care contăm, pentru că, de acolo pot fi alimentate cu cărbune mai multe termocentrale ale Complexului. Practic, prin acest nou depozit, dublăm capacitatea de depozitare de la Roșia, la 150.000 de tone de cărbune pe an. Va fi un depozit care va respecta întru-totul normele de mediu.

Mai departe m-aș uita și la Complexul Energetic Hunedoara. Aici rezultatele pot fi îmbunătățite, dar suntem pe drumul cel bun! CEH își va reduce pierderile cu 80% în acest an, ajungând la un minus de 169 de milioane de lei. Aduceți-vă aminte că în 2016, pe vremea aceasta, vorbeam de un rezultat negativ de 858 de milioane de lei. Și aici lucrăm și investim

Suntem pe cale să pornim retehnologizarea unor grupuri din CET Mintia, dar și conversia unor grupuri pe gaz, împreună cu compania Israel Electrica Corporation. Suntem în discuții avansate cu ace această companie, cea mai mare companie de energie din Israel. Nici aici nu este singura investiție pe care o avem în plan. Dimpotrivă!

La Paroșeni vom finaliza în acest an o instalație de desulfurare și șlam dens pentru grupul 4. Investiția este de 65,3 milioane de euro. În acest moment, în care vorbim, investiția este realizată în proporție de 97%, iar termenul de finalizare este finele acestui an. Prin această investiție, grupul 4 Paroșeni devine primul grup din România conform cu noile valori limită de emisie admise de Uniuniea Europenă. M-aș referi și la Romgaz și în mod special la investiția la Iernut. Lucrările au demarat deja acolo și le așteptăm finale peste 36 de luni.

Este cea mai mare investiție începută în ultimii 10 ani de o companie de stat într-o capacitate nouă de producere a energiei din România. Odată pusă în funcțiune, această centrală va crea un echilibru în zona centrală a țării, acolo unde, știți bine, avem deficit de producție de energie.

Vorbind despre Romgaz nu am cum să nu mă refer și la zăcământul de la Caragele: este cea mai mare descoperire de hidrocarburi a statului român din ultimii 30 de ani. Doar acest zăcământ ar putea asigura singur consumul național pentru 2-3 ani. Volumul de gaz estimat în acest zăcământ este de 27-30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Zăcământul urmează să fie pus în poducție de către Romgaz în 2019. Pentru dezvoltarea acestui zăcământ, s-au cheltuit deja 222 milioane de lei, iar bugetul Romgaz doar în 2017 pentru această investiție este de 350 de milioane de lei. În total, Romgaz va investi în Caragele 1,2 miliarde de lei până la finalizarea acestui obiectiv. Privind mai departe, spre Hidroelectrica, cred că este o reușită a Ministerului Energiei și a Guvernul României readucerea în discuție a listării la bursă a companiei.

Este un semnal pentru investitori și pentru piața de capital din România că Guvernul este orientat spre transparență și spre performanță în relația cu companiile de stat. Deocamdată, proiectul pentru listarea la bursă a Hidroelectrica este în dezbatere publică, astfel că vom vorbi despre listarea popriu-zisă probabil în 2018. Și aici gândim în termeni de investiții!

De exemplu, din estimările companiei, până la sfârșitul acestui an va fi scos la licitație contractul pentru retehnologizarea Vidraru, o investiție de circa 80 de milioane de euro.

Aș vrea să vorbesc și despre câteva companii ale statului român care nu se află într-o situație economică fericită, dar pentru care Ministerul Energiei a încercat în acest an să găsească soluții.

Compania Națională a Uraniului – Este una dintre companiile care fac parte din ciclul nuclear integrat al României. Vrem să păstrăm acest ciclu integrat! De aceea, am încercam să remediem o serie de greșeli făcute în ani, în acest sector. În cazul CNU, Ministerul Energiei a acordat, în 2017, a doua tranșă din ajutorul de salvare, fapt care a contribuit la menținerea activității acestei companii. De asemenea, CNU a încheiat tot în acest an un contract cu Rezervele Statului pentru livrarea de octoxid de uraniu. Fără discuție, acesta va contribui la creșterea veniturilor companiei și la menținerea activității.

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN) – o altă situație delicată rezolvată! Am salvat pierderea unui miliard de euro și, odată cu asta ne-am păstrat aportul de capital la compania de proiect pentru reactoarele nucleare 3 și 4. Am înființat o nouă entitate care va prelua activitatea de management al apei grele de la RAAN, aflată în faliment și în imposibilitatea de a mai conserva această resursă valoroasă a României. Suntem, în acest moment, în faza avizării interministeriale a Hotărârii de Guvern de organizare și funcționare a Centrului de management al apei grele. Această fază este ultima din întregul proces. Imediat ce va fi aprobată Hotărârea de Guvern Centrul de management va fi funcțional. Cu riscul de a mă lungi, m-aș referi și la COMISIA INTERINSTITUȚIONALĂ pe care am creat-o recent. Rolul ei este să verificăm dacă investițiile în rețelele electrice, planificate de operatorii de distribuție, au fost făcute!Apoi, vrem să verificăm și cum au fost făcute! Sau dacă respectă standardele de calitate, la fel ca în țările de origine ale unora dintre aceste companii!

Anul 2017 ne-a pus față în față cu mai multe episoade de vreme extremă. De fiecare dată am avut de-a face cu sute de stâlpi rupți, linii distruse și sute de mii de români fără curent electric. Amploarea avariilor ne ridică semne serioase de întrebare.

Au trecut peste 10 ani de la marile privatizări ale rețelelor de distribuție și ne-am fi așteptat la o mai mare siguranță și continuitate în alimentarea populației. Românii plătesc pentru acest serviciu. Ca atare, serviciul trebuie să fie unul de care consumatorii să fie mulțumiți. M-am referit până acum la toate investițiile la care lucrăm activ, cu termene de finalizare scurte, pentru că ne dorim rezultate concrete.

Însă, să nu uităm, că ținta politicilor pe care Ministerul Energiei le gândește este, până la urmă, securitatea energetică a României. Ori aceasta depinde de rute de transport, căi noi de aprovizionare cu energie…practic de interconectări strategice cu statele vecine!

Iar în acest sens BRUA este poate cea mai mare realizare a României sub această deviză. Suntem statul care este în grafic cu lucrările și care rămâne determinat să ducă proiectul la bun sfârșit așa cum a fost parafat inițial. BRUA este un proiect care va întări poziția României ce privește securitatea alimentării cu gaze în regiune.

În ceea ce privește creșterea capacității de generare a energiei electrice, vreau să menționez și proiectul reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă. Aici, subliniez că negocierile cu partenerii chinezi au fost intensificate în acest an. Doar în luna septembrie am avut 8 runde de negocieri, adică mai multe decât în întregul an 2016. Vrem ca până la finele acestui an să ne lămurim cum putem semna acordul investitorilor.

Totodată, am reluat discuțiile cu Bulgaria în vederea construcției în comun a une hidrocentrale pe Dunăre, la Nicopole. Așa cum am spus de mai multe ori, România trebuie să își folosească resursele de care dispune pentru a-și putea pune în valoare mixul energetic bogat. Cu Bulgaria avem semnat, de curând, și un acord de urgență în ce privește alimentarea cu energie în situații de criză. E primul astfel de acord dintr-o serie de astfel de asigurări, pe care le dorim și cu alte state vecine.

Vorbind de interconectări, vreau să mai spun că alte două companii românești caută astfel de oportunități. În primul rând, Conpet are discuții cu Serbia pentru o conductă de țiței. Tot cu Serbia, Transgaz discută investiția într-o conductă de gaze.

Pe de altă parte, Transelectrica a înscris două proiecte pentru cofinanțate prin PCI. Este vorba de construcția unor linii de transport al energiei pe rutele Porțile de Fier-Reșița-Anina-Pancevo Cernavodă-Stâlpu-Smârdan-Gutinaș.

Din prima evaluare a specialiștilor, ambele proiecte sunt considerate eligibile pentru lista a treia, și așteptăm un răspuns de la Comisia Europeană în ianuarie 2018.

Declaratii Cozmin Ghiţă, manager general Nuclearelectrica

Dezvoltarea proiectului reactoarelor 3 şi 4 are nevoie de un mecanism de suport, fie că vorbim de cel de la Hinkley Point, validat de CE, dovadă că autorităţile recunosc deficienţele pieţei, şi proiectul reactoarelor 3 şi 4 are nevoie de un astfel de sistem, mecanism de corectare, şi salut iniţiativa Ministerului Energiei, care a lansat deja un studiu pentru un astfel de mecanism de CFE.

Cred ca aprobarea pentru demararea fazei 1 a retehnologizării unităţii 1, precum şi eforturile pentru reactoarele 3 şi 4 reprezintă un semnal foarte important pentru continuitatea industriei energiei nucleare în România

Declaratii Bogdan Nicolae Badea, preşedinte Hidroelectrica

Cred că trebuie să corelăm planurile de dezvoltare ale companiilor din România cu avansul tehnologic, cu viitorul sectorului de energie. Dacă ne uităm la Tesla, la ceea ce face această companie pentru stocarea de energie, la panourile fotovoltaice, cred că este o chestiune de timp descentralizarea, trecerea de la producţie centralizată de energie la cea localizată, personală

Hidroelectrica s-a redresat din punct de vedere financiar după durerosul proces de insolvenţă. A fost nevoie de o restructurare internă foarte serioasă, o reducere a personalului aproape cu jumătate. Lucrurile au fost destul de complicate, iar ceea ce poate nu s-a spus foarte mult este că o altă cauză care a condus la insolvenţă au fost investiţiile, felul în care ele s-au făcut. În trecut, compania nu făcea decât să se chinuie să cheltuie ceea ce li se aloca, fără să ţină cont de profitabilitatea banilor cheltuiţi.

Lucrurile s-au schimbat după insolvenţă şi trebuie să regandim filosofia de a face invetiţiile, care trebuie cuplată cu realitatea, cu ceea ce înseamnă eficienţa investiţiilor. Ne-am focusat în ultimele câteva luni pe ceea ce înseamnă partea de investiţii şi mentenanţă şi la 9 luni de zile stăm ceva mai bine decât atunci când am preluat mandatul. Am recuperat destul de mult în contextul în care nu am avut parte de o lună de miere

Suntem foarte calaţi pe programul de dezvoltare al companiei. Dezvoltarea durabilă a economiei este legată de preţul energiei electrice într-o piaţă ciclică. Există o perioadă în care se investeşte, şi această investiţie trebuie recuperată, apoi o perioadă în care preţurile se duc în jos. Trebuie să înţelegem că România se află la un final mult prea lung de ciclu. Nuclearul trebuie să investească, cărbunele trebuie să investească, Hidroelectrica trebuie să investească

Şi la Hidroelectrica este momentul în care pe de o parte trebuie să consolidăm portofoliul existent în centrale extrem de eficiente, prin retehnologizarea lor, pe de altă parte trebuie să ne focusăm pe oportuniătţile pe care piaa ni le oferă în acest moment. Piaţa ne spune că este nevoie de noi capacităţi de producţie

Declaratii Corina Popescu, director general Transelectrica

Transelectrica operează autostrăzi de energie electrică din zonele unde energia este produsă către centrele de consum. România are o structură inegală, suntem puşi în faţa unui dezechilibru la nivelul ţării. 80% din producţia de energie se află în zona de sud a României. Dacă aş trage o linie din vârful de vest al României către zona de est, practic 80% este în zona de sud şi doar 20% în zona de nord. Transelectrica susţine şi se bucură de fiecare dată când o unitate de producţie apare în zona de nord, pentru a realiza acest echilibru. Consumul este uniform. Zona din România cu cel mai scăzut consum, Dobrogea, este zona cu cea mai mare producţie.

Ca să fim eficienţi, atât în transport cât şi în distribuţie, ne trebuie autostrăzi la tensiune înaltă, 400 kV, pentru a transporta această energie. Acestea sunt prioritatile pentru Transelectrica în perioada următoare ca investiţii. Inelul de 400 kV prezintă anumite întreruperi în vestul, estul şi nordul României.

Investiţiile din zona de vest – Porţile de Fier, Reşiţa – sunt lucrări care sunt în desfăşurare şi suntem cumva pe ultimii 10 metri în realizarea şi finalizarea lucrărilor pe linia Reşiţa – Pancevo de conexiune cu Serbia, şi ne pregătim ca la anul să demarăm lucrările pentru închiderea inelului de 400 kV

Acestea sunt priorităţile. Avem şi lucrări de investiţii pe care ne propunem să le finalizăm în 2020-2021, astfel încât sistemul de transport de energie şi de noduri electrice să fie pregătit pentru viitorul clean energy.

Plan de investiţii de 1,4 miliarde de lei în următorii doi ani, în ultimii cinci ani a fost undeva la 1,17 miliarde de lei. Avem nevoie de sprijin, reţelele Transelectrica sunt reţele aflate în domeniul public al statului, deci va fi nevoie de HG, de exproprieri şi de scoaterea unor terenuri din domeniul forestier.

Declaratii Alexei Golovin, vicepreşedinte KMG International

Din punctul nostru de vedere, al unei companii private, am văzut că România are un potenţial uriaş de a-şi dezvolta viitorul energetic, datorită poziţiei geografice unice şi avantajelor sale, pe care le poate dezvolta şi care pot atrage investiţii.

One Belt, One Ro reprezintă o oportunitate uriaşă pentru România, estimăm că în regiune vor veni peste 10 miliarde de dolari, iar KMGI şi CEFC au planuri de a dezvolta Rompetrol ca platformă de investiţii în regiune şi nu trebuie să uităm că un dolar investit în KMGI înseamnă 3 dolari investiţi în economia romnească. Trebuie să ne asigurăm că avem parte de un cadru legislativ coerent şi stabil pentru a susţine aceste investiţii. Avem nevoie de stabilitate, predictibilitate în cadrul de reglementare şi avem încredere că Guvernul României va fi un partener pe care ne putem baza în proiectele noastre.

Declaratii Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA

Majoritatea instalațiilor de producție pentru hidrocarburi din Romania au ajuns la o vârstă avansată. Analzie serioase arată că e nevoie de investiții de peste 1 miliard de euro pe an pentru a se menținie statusul actual. Doar din surse autohtone, acest lucru este imposibil de realizat.
Avem nevoie de investiții din străinătate, dar banii sunt pretențioși. Trebuie sa ne îmbunătățim și avem nevoie este un cadru legislativ stabil și predictibil pentru investiții în domeniul petrolier.

Declaraţie Toma Petcu, Ministrul Energiei

Când am aprobat ordonanța 29 în februarie, am stabilit atunci de comun acord cu guvernul și companiile că nu vom aplica această ordonanță până spre sfârșitul anului până când nu facem o analiză a investițiilor companiilor. Din analiza reiese că aceste investiții nu vor fi afectate. Nici ale Romgaz, pentru că investiția de la Caragele, care însumează 1,2 miliarde de euro se întinde pe încă doi ani și compania are rezerve suficiente pentru a desfășura investiția, iar la Iernut se parcurge pe o perioadă de trei ani. Compania are rezerve suficiente. Analizele imi arată, și o să vedem la sfârșitul anului, că Romgaz va avea cel mai mare profit din ultimii ani și acest lucru îi permite să-și realizeze planul de investiții.

Articole recomandate