Liviu Dragnea şi Valeriu Lazăr au semnat contractul de finanţare pentru gazoductul Iaşi-Ungheni

Contractul de finanţare, în valoare de 5,289 milioane de Euro, a fost încheiat între MDRAP şi Ministerul Economiei din Republica Moldova şi are la bază Acordul încheiat între guvernele român şi moldovean în 2010 privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de Euro acordat Republicii Moldova de România.

„Azi am semnat un document important pentru noi şi pentru R. Moldova, anume finanţarea din partea noastră, a Guvernului României, prin MDRAP, a unei sume care reprezintă cofinanţarea R. Moldova pentru construcţia conductei de gaz Iaşi-Ungheni. Este vorba de un proiect în valoare totală de 26,5 milioane de Euro, din care 7 milioane de Euro reprezintă contribuţia UE. Pentru partea R. Moldova, e vorba de 3 milioane de Euro din partea UE şi 5,3 milioane de Euro pe care i-am semnat azi, bani care vor fi transferaţi de ministerul nostru către R Moldova”, a spus Dragnea, după semnarea documentului.

El a precizat că este vorba de 10,5 km de gazoduct pe teritoriul R. Moldova, iar în partea de sud, traversare a râului Prut de 134 de metri.

Dragnea a spus că Guvernul Ponta are toată determinarea să aloce bani concreţi pentru proiecte concrete de dezvoltare a Republicii Molodova.

„În 2010 s-a semnat acordul de asistenţă financiară nerambursabilă din partea României pentru R. Moldova. Azi e prima acţiune concretă prin care se alocă bani reali pentru R. Moldova”, a spus Dragnea.

El a arătat că, dincolo de semnificaţia economică a acestui acord semnat, mai există două semnificaţii importante şi profunde, respectiv cea politică şi cea geostrategică.

La rândul său, vicepremierul moldovean Valeriu Lazăr a precizat acest eveniment important a fost aşteptat de mai mult timp la Chişinău.

„Este un proiect foarte, foarte important pentru Republica Moldova, care ne va ajuta să facem faţă poate uneia dintre cele mai mari provocări pe care le avem. Republica Moldova este conectată şi dependentă practic sută la sută în asigurarea consumului său intern de gaze naturale dintr-o singură sursă şi respectiv pentru noi există acest obiectiv nu numai politic, ci şi economic şi social, să consolidăm securitatea energetică a Republicii Moldova prin asigurarea unei alternative reale”, a spus Valeriu Lazăr.

În 12 octombrie, premierul Victor Ponta a declarat, pe şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni, la ieşirea din Vulturi (Iaşi), că este mulţumit de stadiul lucrărilor şi că graficul se respectă, spunând că nu are importanţă dacă se termină în decembrie sau februarie, importantă fiind „valoarea pe structura de energie”.

El a mai spus că va merge la Bruxelles împreună cu premierul moldovean, Iurie Leancă, pentru a discuta despre finanţarea europeană a celorlalte proiecte energetice comune.

Premierul a spus că a venit să vadă stadiul lucrărilor pentru că era la Iaşi şi a vrut să vadă cu ochii săi cum se lucrează, însă nu el trebuie să monitorizeze lucrările, aceasta fiind treaba autorităţilor locale, a constructorului şi a Ministerului Energiei.

Premierul Victor Ponta a fost prezent, în 27 august, în Republica Moldova la ceremonia de inaugurare a gazoductului Iaşi-Ungheni, alături de premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

Premierul Victor Ponta declara, în 31 august că finalizarea gazoductului Iaşi – Ungheni va avea loc în luna decembrie, răspunzând unei întrebări legate de faptul că şantierul respectiv ar fi abandonat şi că a dispărut conducta adusă la inaugurare.

„Astea sunt prostiile tipice, nu a dispărut nimic. Este licitaţie adjudecată de către una dintre cele mai bune firme, o firmă austriacă, au termen sfârşitul lui decembrie, până atunci. Eu înţeleg atacurile politice şi poveştile, eu vă spun că la sfârşitul lui decembrie veniţi cu mine să inaugurăm gazoductul”, afirma atunci Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a inspectat, în 20 septembrie, şantierul gazoductului din localitatea ieşeană Rediu, unde nu era niciun muncitor, ci doar un paznic.

Băsescu a spus că lucrările nu pot fi gata în decembrie, ci poate în februarie, adăugând că cei de la Uniunea Europeană ştiu ce se întâmplă pe acest şantier şi nu pot fi minţiţi că se termină în decembrie.

„Poţi să faci spectacol de sunet şi lumini la Roşia Montană, să bagi nişte mineri în galerie turistică şi să-i scoţi şi rezolvi problema. Aici nu e turism, e geopolitică. Se uită o Europă întreagă la noi să vadă dacă suntem serioşi sau nu. La Bruxelles se ştie că a început lucrarea şi că din decembrie Moldova va fi în siguranţă. Nimeni nu pune problema că trebuie să ne sacrificăm noi şi să dăm gaze Republicii Moldova. România este interconectată cu Ungaria, putem aduce gaze şi din Norvegia, de oriunde, pe care le-ar plăti moldovenii. Să-i dăm drumul odată. Voi veni pe şantier când începem să săpăm”, a declarat Băsescu.

El a mai spus că îi pare rău că Victor Ponta şi Iurie Leancă au luat parte la un „spectacol public” atunci când au participat la inaugurarea lucrărilor gazoductului.

Consorţiul care construieşte conducta de gaze Iaşi-Ungheni (Republica Moldova), format din companiile Habau PPS Pipeline Systems -Austria, Inspet şi IPM-Partners (România), a susţinut că va respecta termenul contractual pentru execuţia „firului principal” al conductei, stabilit pentru 20 decembrie 2013.

„Lucrările de sudare la firul principal al conductei sunt prevăzute să înceapă în 2 octombrie 2013, dată la care devin libere de sarcini terenurile expropriate prin hotărâre de guvern. Până la data enunţată, se vor realiza lucrări de sudare a conductelor în organizările de şantier. Termenul angajat de 20 decembrie 2013 este cel contractual pentru execuţia firului principal al conductei şi toate activităţile şi acţiunile realizate şi prezentatate sunt de natură a susţine acest termen şi angajamentul executantului”, se arată într-un comunicat transmis de consorţiu după vizita făcută de Băsescu pe şantierul gazoductului.

Consorţiul consideră „injuste” comentariile şi reportajele de presă privind stagnarea lucrărilor.

Contractul pentru construcţia ţevii de gaz a fost semnat în 21 august între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi firmele membre ale consorţiului.

ANRM a transmis, tot în 20 septembrie, un comunicat în care arată că până la 20 decembrie 2013 urmează să fie finalizat firul principal al conductei, aşa cum s-a angajat constructorul. Conducta are o lungime de 32,19 kilometri pe teritoriul României.

Potrivit ANRM, activităţile de expropriere au fost aprobate în 13 august, iar decizia de expropriere va fi emisă până în 2 octombrie. Contractul pentru execuţia lucrărilor pe teritoriul României a fost semnat în 21 august.

„În perioada 23 septembrie-2 octombrie asociaţia (consorţiul) va demara lucrările de construcţii-montaj pe terenuri libere de acces în lungime totală de 3,5 kilometri”, se preciza în comunicatul ANRM.

Cele trei firme arată că „o mică parte a materialului tubular” a fost disponibilă în stocuri la începerea proiectului, iar partea principală de ţeavă va fi livrată în intervalul 23-28 septembrie.