Liviu Sima, antreprenor IT: Estimez că, în 5-10 ani, piața de IT se va maturiza și că atunci vom discuta despre companii românești cu adevărat digitalizate
Compania are în jur de 80 de angajați, iar anul trecut a obţinut afaceri de 7 milioane de euro, cu 10% mai mare decât în 2019. Pentru 2021, estimează o creștere de 40%, la 10 milioane de euro. În prezent, își desfășoară activitatea în România, Ungaria și Bulgaria, unde sunt prezenți atât cu soluții proprii, cât și cu tehnologii oferite de importanți producători internaționali, cum sunt Zebra, Brother, Honeywell, Datalogic, Elo, Star Micronics, SATO, etc.. De curând, a lansat Planograma, platforma digitală de tip WMS (Warehouse Management System) care centralizează, eficientizează şi automatizează activităţile de logistică, depozitare, curierat, distribuţie şi producţie.
„Pentru IT Genetics, inovația înseamnă să anticipezi nevoile pieței și ale clienților și să lucrezi cu ei pentru a găsi soluții, menite să îi ajute să lucreze optimizat. Toate acestea se traduc în automatizare, care este, practic, cheia eficienței operaționale. Dacă ne uităm la companiile vestice, care reprezintă, adesea, modele de bune practici, observăm că ele folosesc sisteme și soluții ca să își reducă la maximum eforturile, să minimizeze posibilitatea erorilor umane și să livreze rezultate reale, măsurabile. Noi, la IT Genetics, considerăm că și România poate consolida un ecosistem de business eficient, care să ducă, implicit, la creșterea PIB-ului și care să contribuie la creșterea exporturilor. Tehnologiile pe care le implementăm își propun să ajute la dezvoltarea companiilor și la facilitarea comerțului internațional”, povesteşte cofondatorul companiei.
În ultimul an, Liviu Sima spune că a observat o cerere pentru soluțiile IT integrate, care acoperă o serie de procese precum gestiune, track & trace și digitalizarea punctelor de vânzare.
„În plus, am avut și un număr crescut de cereri pentru echipamentele industriale, gravatoare laser, sisteme de scanare neasistată, senzori fotoelectrici etc., unde vânzările s-au dublat față de perioada anterioară.
Ce am observat, însă, discutând constant cu reprezentanți ai companiilor cu care interacționăm, este că există o cerere relevantă pentru roboți colaborativi – așa-numiții coboți, esențiali în procesele de automatizare a liniilor de producție. Creșterea vine în contextul în care tot mai multe companii au început să pună preț pe eficiență și pe eliminarea sarcinilor dificile, solicitante fizic, de pe lista responsabilităților angajaților. În mod poate neașteptat, nu doar organizațiile mari, inițiate în procesul de automatizare sunt interesate de coboți, ci și producătorii mici și medii, care vor să vadă cum adoptarea unor tehnologii noi i-ar putea ajuta să își scadă costurile și să creeze un mediu de lucru sigur. Dacă e să fac o evaluare, elementele comune pentru aceste companii sunt înțelegerea nevoii de automatizare și dorința de a-și optimiza procesele cu ajutorul tehnologiei”, spune antreprenorul.
Digitalizarea companiilor româneşti – înainte şi după declanşarea pandemiei
Cât priveşte nivelul de digitalizare al companiilor româneşti, înainte de pandemie mai degrabă doar companiile mari aveau un plan de acţiune,cu obiective, livrabile și indicatori de performanță. În cazul celor mici și medii, nu exista o strategie de digitalizare, iar acțiunile concrete de tehnologizare erau, mai degrabă, pe lista de “nice to have”, fiind întotdeauna amânate atunci când apăreau aspecte mai urgente sau când lista priorităților se aglomera.
„Pandemia, cu toate restricțiile și neajunsurile sale, a acționat ca un catalizator, accelerând procesul de digitalizare. Companiile au fost, astfel, nevoite să își regândească procesele și să le automatizeze. Din punctul meu de vedere, nu pregătirea din perioada anterioară declanșării pandemiei de coronavirus a fost cea care a schimbat cursul lucrurilor, ci, mai degrabă, agilitatea și flexibilitatea existente în ADN-ul fiecărei organizații, capacitatea de a-și regândi procesele și de a se adapta rapid unei realități aflate într-o continuă schimbare”, continuă Sima.
Însă, la mai bine de un an de la debutul pandemiei, Liviu Sima spune că a constat că majoritatea antreprenorilor și oamenilor de afaceri au realizat cât de importantă este digitalizarea și cum modificarea și automatizarea unor procese îi poate ajuta să rămână valizi, într-o piață competitivă.
„Acum, într-adevăr, companiile, indiferent de mărimea lor, simt o presiune să facă această schimbare, însă, în continuare, nu au clari pașii pe care trebuie să îi urmeze. Pentru acestea apelează fie la furnizori de încredere, fie la programe de accelerare digitală, menite să sprijine organizațiile interesate și să le pună la dispoziție know-how-ul necesar”.
De altfel, IT Genetics este implicată într-o astfel de inițiativă. Se numește vreau.online și aduce împreună unii dintre cei mai importanți furnizori de tehnologie și soluții digitale din România. Scopul alianței este să digitalizeze 50 de producători români, făcându-i mai competitivi, astfel încât să poată concura atât cu jucători locali, cât și internaționali.
Cum poate Guvernul să se implice în creşterea nivelului de digitalizare
Potrivit lui Liviu Sima, toate sectoarele beneficiază de digitalizare și au nevoie să aplice deja o strategie în acest sens, dar există o serie de industrii care au nevoi stringente. Printre acestea, se numără producția, logistica, retailul, sănătatea, zonele de energie-utilități, educație și financiar.
„Consider, însă, că ideea urgentării se abordează raportat la stadiul în care se află fiecare companie, din punct de vedere al digitalizării. Organizațiile care nu au făcut încă pași concreți în această direcție au nevoie să accelereze procesul, pentru a putea ține pasul cu tendințele generale ale pieței. Dacă nu o fac într-un ritm suficient de alert, este posibil să nu mai poată recupera decalajul produs, iar acest lucru se va simți în faptul că nu vor ține pasul cu așteptările consumatorilor, atât în ceea ce privește calitatea și eficiența serviciilor, cât și în materie de costuri”.
Iar, Guvernul, în opinia sa, ar trebui să fie un vector important de educație în acest domeniu și să sprijine companiile, atât prin campanii și canale de informare – cum sunt târgurile, conferințele etc. -, cât și prin măsuri specifice, cu impact financiar.
„Mă refer aici, de exemplu, la facilitarea accesului la fonduri europene, acordarea de subvenții și derogări, precum și la oferirea unor reduceri la plata taxelor, în funcție de gradul de digitalizare atins de fiecare companie. În plus, consider că ar fi benefice programele locale de dezvoltare digitală, care să susțină companiile mici și mijlocii și să contribuie la dezvoltarea de capabilități în rândul angajaților”, explică antreprenorul.
El a adăugat că în România, în perioada pandemiei, procesele de transformare digitală au fost accelerate substanțial, atât de companiile internaționale, cât și de cele locale.
„În ultimul an, am reușit să facem progrese relevante, așa că eu aș considera acesta momentul T0 pentru digitalizare. Mai mult, este important din punctul meu de vedere, că identificăm nevoi reale și că furnizorii de servicii IT au reușit să stea la aceeași masă cu structurile operaționale și de business, să evalueze ce este de făcut și care sunt beneficiile pentru afacere și oameni. Estimez că, în 5-10 ani, piața de IT se va maturiza și că atunci vom discuta despre companii românești cu adevărat digitalizate. Ne ajută, bineînțeles, și faptul că avem profesioniști foarte buni, cu experiență în IT și tehnologie”.