În primele două ore de tranzacţionare, piaţa a evoluat incert, cotaţiile înregistrând variaţii reduse, în condiţiile în care şi bursele vest-europene nu au avut o traiectorie clară. După ora 12:00, bursa de la Bucureşti a intrat pe scădere şi a rămas pe roşu până la final, iar atenţia puţinilor investitori prezenţi la tranzacţionare a fost axată din nou doar pe câteva acţiuni.
„Se vede foarte clar de ceva timp că nu se fac volume, toţi investitorii stau în expectativă, mai ales românii. Cele câteva fonduri străine care mai sunt prezente pe piaţă mai fac volume pe acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea, dar asta doar datorită percepţiei că acestea sunt controlate de acţionar majoritar străin. Am văzut chiar o intrare pe titlurile Compa (unde două fonduri americane administrate de Firebird au ajuns să deţină împreună circa 6,87% din titluri – n.r.). Pe piaţă domină neîncrederea în acţiunile companiilor româneşti, incertitudinea politică molipsind şi investitorii. Cum în viitorul apropiat nu urmează raportări financiare şi nu sunt estimate evenimente deosebite sau «revoluţii» la SIF-uri, cred că piaţa va evolua tot în această plajă îngustă atât din punct de vedere al volumelor, cât şi al variaţiilor, şi nu va avea un trend concret”, a declarat pentru MEDIAFAX Octavian Dragolea, directorul sucursalei din Bucureşti a firmei de brokeraj IFB Finwest Arad.
Rulajul pieţei a fost salvat în ultimele minute de un deal cu 1,27% din acţiunile Fondului Proprietatea, în valoare de 94,4 milioane lei (aproape 21 milioane euro). Astfel, rulajul de pe segmentul de acţiuni a urcat la 105,3 milioane lei (23,4 milioane euro), valoare de aproape patru ori peste cea de marţi, de 27,6 milioane lei (6,1 milioane euro).
O lichiditate mai mare decât cea de miercuri a fost înregistrată la 26 iunie, când au fost înregistrate în sistemul bursei rezultatele ofertei de preluare de la Azomureş (AZO), în valoare de 240,8 milioane lei (53,9 milioane euro).
Anterior, un rulaj superior celui de miercuri a fost atins în 4 mai, şedinţă în care deal cu 2,59% din acţiunile Fondului Proprietatea, de 199,4 milioane lei (45,2 milioane euro), a dus lichiditatea la 210,6 milioane lei (47,8 milioane euro).
Deal-ul de miercuri a fost efectuat la 0,5395 lei, preţ cu numai 0,09% sub închiderea de marţi. Pe piaţa principală, tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea au cumulat 4,1 milioane lei, iar preţul a stagnat la 0,54 lei.
La închiderea pieţei principale, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 0,49%, iar indicele extins al Bursei, BET-XT, era cu 0,38% sub ziua precedentă. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a scăzut cu 0,23%,
În acelaşi timp, indicele extins BET-BK, care cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), a avansat cu 0,21%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au dus indicele BET-NG cu 0,18% sub nivelul de marţi.
Rulaje de peste 500.000 de lei au mai înregistrat titlurile OMV Petrom (1,7 milioane lei), Erste (1,3 milioane lei), SIF Transilvania (731.000 de lei), BRD (627.000 de lei)
Pe piaţa Rasdaq, rulajele au continuat să fie reduse. Investitorii au transferat acţiuni de 206.000 de lei, valoare de aproape două ori peste nivelul de marţi, de 106.000 de lei.
Titlurile Albalact (ALBZ) au fost cele mai lichide, cu operaţiuni de 144.000 de lei, iar preţul a avansat cu 0,92%, la 0,1428 lei.
Pe segmentul destinat obligaţiunilor, au fost transferate trei pachete de titluri de stat în valoare cumulată de 4,3 milioane lei (952.000 de euro).
La închiderea pieţei principale, bursele vest-europene evoluau incert şi înregistrau variaţii foarte uşoare. În primele minute de tranzacţionare, pieţele au fost susţinute de decizia Băncii Japoniei privind o nouă serie de măsuri de stimulare a economiei. Ulterior, pieţele au revenit în imediata apropiere a nivelurile de marţi, pe fondul îngrijorărilor investitorilor că Spania va fi nevoită să ceară ajutor extern din cauza costurilor ridicate de finanţare.