Locuinţele din România au cea mai scăzută suprafaţă locuibilă din Uniunea Europeană

Suprafaţa medie locuibilă a unei locuinţe din România este de 41 mp, de peste două ori mai mică comparativ cu media din UE – 90,1 mp, conform datelor prezentate de Ionuţ Dumitru.

Locuinţele construite după anul 1990 reprezintă numai 18% din fondul de locuinţe, România situându-se în partea inferioară a clasamentului european, iar procesul de înlocuire a fondului de locuinţe cu unele având confort şi specificaţii tehnice ridicate este unul lent, influenţat de dinamica condiţiilor economice, raportul dintre locuinţele terminate şi fondul de locuinţe fiind de 0,5%. Lucrările de modernizare a locuinţelor existente vor rămâne principala modalitate de îmbunătăţire a confortului, a afirmat economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Gradul redus de confort al locuinţelor este determinat nu doar de dimensiunea mică a suprafeţei locuibile a acestora, ci şi de supraaglomerarea lor, potrivit datelor prezentate la conferinţa ABDLR. În 2016, rata de supraaglomerare (procentajul populaţiei care locuieşte într-o gospodărie supraaglomerată) în România era de 48,4%, mult peste media europeană, de 16,6%.

Numărul mediu de camere pe persoană era în 2016, în România, de 1 în mediul urban şi de 1,1 în mediul rural, media europeană fiind de 1,7 camere.

Una dintre principalele probleme ale locuinţelor din România este lipsa băii/a duşului, a apei curente sau a grupului sanitar, deprivarea afectând semnificativ locuinţele. Ponderea populaţiei din România care trăieşte într-o astfel de locuinţă este de 30%, în timp ce media europeană este de 1,9%. ‘Nu ne comparăm cu nimeni în Europa la acest capitol’, a avertizat reprezentantul Raiffeisen Bank.

De asemenea, la gradul de deprivare severă (locuinţă supraaglomerată şi lipsa utilităţilor), România se află la coada clasamentului european, cu un grad de 19,8% faţă de media europeană de 4,7%.

Datele menţionate mai arată că România înregistrează cel mai scăzut nivel al creditelor ipotecare din Uniunea Europeană /UE/, cu o pondere de 7,9% în PIB, fondul de locuinţe finanţat prin credit ipotecar este de 0,9%, în timp ce media europeană este de 40,1%.

Pe de altă parte, România conduce în clasamentul european la fondul de locuinţe deţinute de proprietari – 96%, media europeană fiind de 69,5%. Fondul de locuinţe din mediul urban reprezintă în România 54,8% din total, în timp ce media europeană este de 71,7%.

Prezent la conferinţa ABDLR, Christian König, managing director al Federaţiei Europene a Băncilor de Locuinţe (European Federation of Building Societies), a subliniat avantajele sistemului Bauspar de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

În Germania, sistemul Bauspar are o lungă tradiţie, iar Asociaţia băncilor private tip Bauspar reprezintă interesele a 12 astfel de instituţii financiare, cu 16 milioane clienţi. Din 1948, fonduri de peste 1.000 de miliarde de euro au fost investite în domeniul locativ, finanţând peste 13 milioane de locuinţe. În prezent, sunt active 33 de milioane de contracte în valoare de 670 miliarde de euro. Fiecare a doua locuinţă deţine un contract Bauspar.

Băncile atrag în depozite economiile depunătorilor şi acordă credite imobiliare pentru sectorul rezidenţial, fără a avea activităţi în domeniul creditelor de consum, de investiţii sau cardurilor.

Cu credite acordate de 34 de miliarde de euro în 2016 şi o cotă de piaţă de 21 %, băncile de economisire-creditare pentru locuinţe sunt al doilea cel mai mare jucător pe piaţa din Germania. Băncile din sistemul Bauspar atrag mulţi clienţi noi într-un mediu cu rate scăzute ale dobânzii.

Sistemul a fost implementat în Austria, China, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Kazahstan, Luxemburg, România, Slovacia şi se află în discuţie în ţări precum Rusia, Polonia, Belarus, Azerbaidjan, Armenia, Africa de Sud, Vietnam, Thailanda, Nigeria, Chile, Elveţia.

Instituţiile de economisire-creditare în sistem colectiv pentru domeniul locativ au jucat un rol cheie în reconstrucţia Europei în anii 1950, după război, când finanţarea era limitată şi scumpă.

Băncile de locuinţe sunt foarte populare în multe ţări europene – 6 din 10 austrieci, 4 din 10 cehi şi germani au un astfel de contract, iar în 2016 băncile de locuinţe au finanţat cu 32,4 miliarde euro creditarea în Germania. Prima acordată în prezent în Germania este de 8,8% din economii, maximum 90 de euro (pentru cupluri), iar cel care economiseşte trebuie să aibă cel puţin 16 ani. Germania este singura ţară din Europa care aplică restricţii de venit şi vârstă în sistemul Bauspar.

Penetrarea acestui sistem de economisire-creditare este încă redusă în România – 3% din populaţie. În Ungaria ponderea este de 12%, în Croaţia – 16%, Slovacia – 18%, Austria – 59%, Republica Cehă – 36%, Germania – 37%.

Pieţele din Croaţia, Ungaria, România şi Slovacia oferă încă un potenţial ridicat, a subliniat Konig.

Pieţele imobiliare rezidenţiale din statele cu un sistem Bauspar matur au fost mai puţin afectate în timpul crizei financiare, băncile de locuinţe sunt capabile să acorde mai multe credite atunci când celelalte instituţii de credit ezită să împrumute clienţi eligibili. De asemenea, sistemul Bauspar nu a fost afectat de criza financiară.