Locuitorii din Transnistria, tot mai obosiţi de o ‘ţară care nu există’ – AFP

După anexarea Crimeii la Rusia, Republica Moldova şi NATO şi-au exprimat îngrijorarea că această limbă de pământ cu aproximativ 500.000 de locuitori (Transnistria) ar putea deveni un nou punct fierbinte la porţile Uniunii Europene. Aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi staţionează aici de ani de zile împotriva voinţei Chişinăului.

La Tiraspol, ‘capitala’ acestei republici nerecunoscute de niciun stat din lume, cireşii sunt în floare şi familii se plimbă pe artera principală, de-a lungul monumentelor ridicate gloriei ex-URSS şi panourilor ornate cu emblema ‘naţională’, secera şi ciocanul înconjurate de spice de grâu şi struguri.

Supermarketurile foarte moderne ale grupului privat Sheriff, un gigant economic local, sunt de asemenea frecvente.

Conflictul în Ucraina suscită însă preocupare, constată o echipă a AFP, care a reuşit să pătrundă în acest teritoriu, unde accesul presei străine este restricţionat.

‘Suntem foarte îngrijoraţi. Mulţi dintre noi au familii în Ucraina. Suntem foarte dependenţi de această ţară pentru toate tipurile de produse’, subliniază Elena Rotari, care vinde legume la piaţa centrală.

‘Ne este tuturor frică de război’, spune şi Olga Zagujelskaia (49 de ani), o profesoară cu care reporterii France Presse s-au întâlnit la punctul de frontieră Kuciurgan-Pervomaisk, principalul punct de trecere, deschis mereu, între Ucraina şi Transnistria.

Potrivit Tiraspolului, ucrainenii şi-au înăsprit controalele de teama infiltrării de militanţi proruşi pe teritoriul Ucrainei.

‘Dar republica noastră, la nivel de stat, nu va fi implicată în afacerile interne ale Ucrainei’, susţine aşa-zisul preşedinte transnistrean Evgheni Şevciuk, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru AFP.

În această enclavă a cărei populaţie este formată din 30% ruşi, 28% ucraineni şi 40% moldoveni, conflictul din Ucraina reînvie în special amintiri dureroase ale războiului civil, soldat cu cel puţin 800 de morţi în 1991 şi 1992.

Îngrijorată de posibila dispariţie a limbii ruse în Moldova românofonă, Transnistria s-a separat în 1990 pe fondul dezmembrării URSS.

‘Ştim ce este războiul. Este trist să vezi fraţi luptând unul împotriva celuilalt în Ucraina’, spune Zagujelskaia.

Surori ‘inamice’, Moldova şi Transnistria sunt despărţite de Nistru, în urma unui diferend ce durează de peste douăzeci de ani.

În stânga Nistrului, Tiraspolul visează la Uniunea vamală cu Moscova, în timp ce statuia lui Lenin tronează în faţa ‘Sovietului Suprem’ (parlamentul), iar serviciile secrete, foarte active, sunt încă numite KGB.

Pe malul drept, Republica Moldova se pregăteşte să semneze Acordul de asociere la Uniunea Europeană.

De fiecare parte, mii de oameni şi-au păstrat paşapoartele emise de URSS şi care sunt încă valabile.

Paradoxal, în ciuda retoricii separatiste, clubul de fotbal Sheriff Tiraspol joacă în Campionatul naţional al Republicii Moldova şi întreprinderi din Transnistria solicită Chişinăului licenţe de export.

De altfel, pentru a putea călători, cetăţenii transnistreni recurg la documente de identitate moldoveneşti, ruseşti sau ucrainene pentru că ‘paşaportul transnistrean’ nu este valabil oriunde.

Săptămâna trecută, Tiraspolul a cerut Moscovei şi ONU recunoaşterea independenţei, votată în proporţie de 97% în cadrul referendumului din 2006.

Dacă la orizont se profilează o anexare la Rusia? Stând la biroul său, sub fotografia lui Vladimir Putin, preşedintele Evgheni Şevciuk refuză să ‘speculeze’. În trecut, el ‘visa să fie împreună’ cu Rusia.

Recent, Vladimir Putin s-a limitat să spună că Transnistria trebuie ‘să-şi decidă propria soartă’, fără a recunoaşte în mod oficial aceasta enclavă care nu are frontieră comună cu Rusia.

Kremlinul nu are niciun interes să alipească Transnistria la Rusia, estimează analistul politic Konstantin Kalacev.

‘Viitorul nostru este Rusia. Ea ne-a ajutat întotdeauna’, consideră dna Rotari din Tiraspol.

Moscova ţine sub perfuzie economia locală cu un sprijin de aproape 1 miliard de dolari pe an (favoruri la gaze, ajutor umanitar), potrivit preşedintelui parlamentului Mihail Burla, citat de media locale.

Kremlinul plăteşte un plus de 15 dolari la pensii, care le depăşesc pe cele din restul Republicii Moldova.

‘Mass-media pe care le primim aici sunt ruse sau proruse, aceasta influenţează opinia’ publică, spune un rezident local, sub rezerva anonimatului.

În enclava cu un salariu mediu de aproximativ 200 de euro pe lună, zeci de mii de persoane au emigrat. Astfel, în Transnistria, numărul pensionarilor îl depăşeşte pe cel al persoanelor active.