Şi, la mai puţin de 12 ore după ce britanicii au votat pentru ieşirea din UE, controversa era deja în plin avânt.
Vineri, surse din cadrul băncii de investiţii americane Morgan Stanley au declarat pentru BBC că accelerează analizarea procesului ce ar putea duce la relocarea a 2.000 dintre angajaţii aflaţi în prezent la birourile din Londra, posibil în oraşul german Frankfurt sau în cel irlandez Dublin, transmite corespondentul pentru afaceri al BBC, Joe Lynam.
„Printre joburile care ar putea fi mutate din Marea Britanie se numără cele care au legătură cu tranzacţiile cu euro, precum şi alte funcţii ale băncii de investiţii şi posturile înalte de conducere”, a semnalat Lynam.
Morgan Stanley a negat însă vineri că ar fi luat deja o decizie privind relocarea personalului din Londra, precizând că o astfel de hotărâre poate dura ani.
Însă, intensificarea discuţiilor referitoare la această posibilitate reprezintă doar începutul unei serii de probleme potenţiale pentru capitala britanică şi al unei posibile prosperităţi pentru Frankfurt, oraş care speră să preia afacerile europene ale băncilor cu sediul la Londra.
Bancherii germani
Frankfurt are argumente bune pentru a deveni noua capitală financiară europeană, în faţa altor candidaţi precum Paris, Amsterdam sau Dublin.
Pentru început, Frankfurt îndeplineşte deja acest rol pentru economia germană, care este cea mai mare din UE şi, odată cu ieşirea Marii Britanii, va face tot mai notorie hegemonia sa economică pe continent.
La Frankfurt îşi au deja sediul o serie de importante instituţii economice, în special Banca Centrală Europeană, dar şi bănci private de talie mondială, precum Deutsche Bank şi Commerzbank.
Şi, în plus, aici se află şi Deutsche Borse, care era în proces de fuziune cu Bursa din Londra. Vineri, conducerea bursei germane a declarat că, din cauza Brexitului, sediul legal al companiei mixte va trebui stabilit acum la Frankfurt.
Capitală financiară mondială
Lupta între Frankfurt şi Londra este una crucială.
City, centrul financiar londonez, ocupă un loc foarte important în finanţele mondiale, comparabil doar cu cel al Wall Street. Dar vitalitatea sa se datorează nu atât pieţei interne britanice, cât rolului Londrei de furnizor de servicii financiare pentru economia globală.
Pe piaţa londoneză au loc volume uriaşe de tranzacţii în monede străine, profitând de faptul că oraşul se află la jumătatea drumului dintre capitalele asiatice şi New York.
Marele intermediar
Districtul financiar al Londrei dă de lucru la 400.000 de persoane, găzduieşte 251 de bănci străine şi controlează circa 40% din piaţa mondială valutară. Zilnic se vând şi se cumpără aici circa 2.700 miliarde dolari în monedă străină.
O parte importantă a afacerilor financiare din Londra este legată de poziţia sa de capitală financiară europeană.
Uniunea Europeană este cel mai mare bloc comercial din lume, o piaţă de 500 milioane de consumatori. Londra a fost un mare intermediar financiar al prosperităţii europene.
Fără avocaţi
În pofida faptului că Marea Britanie nu a adoptat euro drept monedă naţională, o parte substanţială a marilor tranzacţii în moneda unică europeană au loc în City-ul londonez. Zilnic, până la 2.000 de miliarde de dolari se transferă prin tranzacţii denominate în euro.
Acum însă, există temeri că, prin ieşirea definitivă a Marii Britanii, poziţia financiară a Londrei de bancher al Europei va deveni nesustenabilă.
De asemenea, se preconizează că UE ar putea impune reglementări, cerând ca băncile care desfăşoară majoritatea tranzacţiilor în această monedă să aibă sediul în zona euro.
În 2015, ca o ironie, o decizie a unui tribunal european a împiedicat ca o măsură administrativă similară să restrângă din capacitatea Londrei de a domina această piaţă. Dar, în urma divorţului dintre Marea Britanie şi UE, City-ul londonez poate rămâne fără apărători în faţa autorităţilor europene.
Limitări legale
Un alt motiv pentru care multe bănci străine care au în prezent sediul la Londra ar putea lua în considerare mutarea la Frankfurt sau alte oraşe de pe continent are legătură cu o reglementare a Uniunii Europene denumită „passporting”. Aceasta permite băncilor să ofere servicii financiare în toate ţările din UE fără a trebui să stabilească o bază permanentă în aceste state.
Din acest motiv, ieşirea Marii Britanii din blocul european prezintă un alt dezavantaj pentru continuitatea Londrei drept epicentru al activităţii financiare.
Există voci care susţin că Londra nu trebuie să se teamă atât de mult în noua lume după Brexit. Londra continuă să fie un loc respectat pentru bancheri, fiindcă aici se vorbeşte engleza, limba oficială a afacerilor. Sistemul legal şi reglementările sunt considerate foarte eficiente şi există o mână de lucru calificată, specializată în servicii financiare.
Dar, fiind în mijlocul unei ţări care a votat decisiv pentru ieşirea din Uniunea Europeană, se confruntă cu o întrebare de miliarde de dolari: dacă va putea continua să fie capitala financiară a unui continent faţă de care a dat clar de înţeles că vrea să păstreze distanţa.