Potrivit acestuia, Dublin a profitat cel mai mult de pe urma locurilor de muncă pierdute de City-ul londonez, atrăgând 10.000 de poziţii, în timp ce alte oraşe precum Milano, Paris şi Amsterdam au beneficiat şi ele de pe urma migraţiei locurilor de muncă din sectorul financiar, după ce britanicii au votat pentru ieşirea din UE, în 2016, scrie Agerpres.
„Brexit a fost un dezastru. În 2016 aveam 525.000 de lucrători. Estimarea mea este că am pierdut aproape 40.000”, a spus Mainelli, care este administratorul City-ului londonez, o suprafaţă de teren de aproximativ o milă pătrată care include Banca Angliei dar şi o serie de mari bănci şi companii de asigurări internaţionale.
Cifra avansată de Mainelli este cu mult mai mare decât cele 7.000 de posturi pe care consultanţii de la EY le-au calculat, în 2022, că au plecat din Londra spre alte oraşe din Uniunea Europeană.
Cu toate acestea, primarul spune că City of London înregistrează creşteri în alte domenii decât cel financiar, graţie unor noi locuri de muncă ce au contracarat efectele Brexitului. Potrivit lui Mainelli, numărul total de lucrători a urcat la 615.000, datorită creşterii unor sectoare precum asigurări şi analiza datelor.
Totuşi, estimările avansate de Michael Mainelli subliniază amploarea efectelor Brexitului, într-un moment în care Marea Britanie vrea să refacă legăturile cu Europa continentală. „City-ul a votat în proporţie de 70% pentru rămânerea în UE. Noi nu am vrut să ieşim”, a spus Mainelli, adăugând că a trebuit să îşi intensifice eforturile pentru crearea de legături cu Europa, inclusiv prin efectuare a nouă vizite în ţările din regiuni pe parcursul acestui an.
Deşi unii sperau că Brexitul va da Londrei mai multă libertate pentru a reduce imigraţia, a renunţa la reglementările europene şi a impulsiona economia, în realitate imigraţie a crescut, reglementările s-au dovedit greu de eliminat iar economia a încetinit.
După ce a fost mult timp o bijuterie în coroana economiei britanice, sectorul financiar este şi el în declin. Per total, producţia în sectorul serviciilor financiare din Marea Britanie a scăzut cu 1% de la finele lui 2019 şi până în prezent, în contrast cu situaţia din Franţa şi Germania, unde a crescut cu 8%, şi mai ales cu cea din Irlanda, unde a crescut cu 18%.
Exporturile de servicii financiare ale Marii Britanii au fost devansate de alte tipuri de servicii, precum cele juridice sau de publicitate.