Rutte, care este considerat favorit să preia postul de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice în octombrie, atunci când Stoltenberg îşi încheie mandatul început la 1 octombrie 2014 şi prelungit de patru ori, şi-a exprimat anul trecut interesul faţă de acest job.
Foreign Office a declarat că Rutte este un politician respectat în cadrul NATO şi el ar garanta că această organizaţie rămâne puternică şi pregătită pentru orice eventualitate de a se autoapăra.
Liberalul Mark Rutte (57 de ani), cel mai longeviv premier din istoria Olandei, a anunţat în iulie anul trecut că se retrage din politica olandeză, dar el rămâne în funcţie pentru a asigura afacerile curente ale guvernului în contextul continuării negocierilor pentru formarea unei coaliţii în urma alegerilor din 22 noiembrie.
Mandatul lui Jens Stoltenberg la şefia NATO a fost extins în iulie anul trecut pentru a patra oară, după decizii similare în 2017, 2019 şi 2022.
Unul dintre criteriile evocate de NATO pentru funcţia de secretar general este un angajament suficient în materie de apărare în ţara de origine a candidatului la postul de secretar general al Alianţei.
Statele membre NATO s-au angajat că aloce 2% din PIB pentru apărare, un obiectiv de care Olanda este foarte aproape graţie în special măsurilor luate de Mark Rutte în calitate de prim-ministru.
În 2023, Ben Wallace, care era ministru al apărării britanic dar între timp a demisionat, s-a arătat interesat de funcţia de secretar general al NATO, însă nu a reuşit să obţină aprobarea Statelor Unite. Ulterior, mandatul norvegianului Jens Stoltenberg a fost prelungit până la 1 octombrie 2024.
Unele ţări membre ale Alianţei consideră că a sosit timpul ca la conducerea NATO să se afle pentru prima dată o femeie, numele cel mai des vehiculat fiind cel al şefei guvernului eston, Kaja Kallas.