După o reuniune a ‘ultimei şanse’ între parlamentarii nord-irlandezi desfăşurată joi, data-limită fixată de Londra a trecut fără ca unioniştii, care consideră ameninţat locul Irlandei de Nord în interiorul Regatului Unit, să cedeze şi să înceteze boicotarea instituţiilor locale.
‘Am obligaţia legală de a convoca alegeri’, a declarat la Belfast ministrul britanic responsabil pentru Irlanda de Nord, Chris Heaton-Harris, menţionând că va face mai multe precizări săptămâna viitoare, la aproape şase luni de la precedentul scrutin.
Blocajul politic se datorează faptului că partidul unionist DUP, ce se opune dispoziţiilor post-Brexit, refuză să participe la Adunarea locală, împiedicând formarea unui executiv, în care, conform Acordului de pace din 1998, puterea ar trebui împărţită cu republicanii din Sinn Fein.
DUP cere abrogarea protocolului negociat între Londra şi Bruxelles, care instaurează un statut vamal special post-Brexit în Irlanda de Nord pentru a evita revenirea la o frontieră fizică cu Republica Irlanda vecină.
Potrivit unioniştilor, protocolul creează o frontieră vamală între Irlanda de Nord şi restul Regatului Unit, o atingere inacceptabilă la integritatea acestuia, şi perturbă aprovizionarea provinciei.
Lidera Sinn Fein, Michelle O’Neill, i-a acuzat pe unionişti că ‘neagă rezultatul alegerilor din mai’ şi paralizează guvernarea în plină criză a costului vieţii.
În lipsa unui guvern la Belfast, Londra este cea care gestionează treburile curente, însă multe dosare sunt îngheţate.
Londra vrea să renegocieze protocolul cu Bruxellesul, care nu acceptă decât modificări minore. Deşi noul prim-ministru Rishi Sunak a subliniat că vrea să găsească ‘o soluţie negociată’, până acum nu a fost pus pe masă nimic concret.
‘În aceste ultime şase luni, am avut haos la Westminster, am avut trei prim-miniştri (…) şi, în acest timp, niciun progres pentru rezolvarea problemei protocolului’, a deplâns vineri liderul DUP, Jeffrey Donaldson.
Înfrângerea partidului său la ultimul scrutin reflectă o tendinţă de fond în provincie: catolicii, care formează cea mai mare parte a comunităţii republicane, sunt de acum, potrivit unui recensământ recent, mai numeroşi decât protestanţii unionişti, o situaţie de natură să-i încurajeze pe partizanii unei reunificări cu Republica Irlanda, comentează France Presse.