„Deşi din 2014 şi până în prezent proiectul a înregistrat foarte multe blocaje şi multe prelungiri, termenul de finalizare trebuind să fie 2017, ieri am semnat actul de operaţionalizare al primului lot, marcând pentru prima dată un progres concret în acest proiect. Lotul 1 include 110 locaţii, dintre care două urbane şi restul rurale, în judeţele Bacău – cu 15 localităţi, Botoşani (7), Iaşi (9), Suceava (20), Neamţ (16) şi Vaslui (43). În cele 110 de locaţii avem un total de 20.500 de gospodării şi circa 58.000 de persoane cu potenţial beneficiare de a deveni utilizatori de servicii de internet, televiziune şi telefonie fixă. Practic, prin operaţionalizarea acestui lot s-a creat disponibilitatea tuturor operatorilor de telecomunicaţii care doresc să furnizeze servicii în aceste localităţi să asigure conectarea în bandă largă de a punctele de acces la utilizatorii finali. Până la finalul lui 2019 ne-a propus să operaţionalizăm şi celelalte şase loturi pentru a aduce astfel un beneficiu real românilor”, a spus Petrescu.
Acesta a menţionat, totodată, că proiectul Ro-Net, demarat în octombrie 2014 şi prevăzut iniţial să se finalizeze în 24 de luni, fiind ulterior fazat, are drept scop construirea de reţele de distribuţie în 715 localităţi considerate „zone albe”, din cele 2.200 identificate la acea vreme, cu beneficiari potenţiali de 400.000 de locuitori şi peste 8.000 de instituţii publice şi firme private. „Cu o finanţare de aproximativ 85 de milioane de euro, din care 85% fonduri europene, proiectul Ro-Net include un total de şapte loturi, cuprinzând, în medie, aproximativ 100 de localităţi fiecare”, a precizat oficialul.
În acelaşi context, ministrul Comunicaţiilor a anunţat şi stadiul proiectului Next Generation Network (NGN), prin intermediul căruia vor fi acoperite cu servicii în bandă largă 698 de localităţi.
„Beneficiile extinderii serviciilor de internet în bandă largă ţin de consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a cetăţenilor în România şi reducerea decalajelor digitale între zonele urbane şi rurale. În România, sunt acoperite mai puţin de 40% dintre zonele rurale cu fibră optică. De aceea, pe lângă proiectul Ro-Net, extinderea reţelelor de bandă largă în „zonele albe” din România va continua prin proiectul Next Generation Network (NGN), prin investiţiile realizate de operatorii privaţi – IMM-uri – care au fost declaraţi câştigători în urma apelurilor de proiecte lansate prin Programul Operaţional de Competitivitate. Investiţiile sunt aferente localităţilor declarate zone albe din judeţele: Arad, Sibiu, Călăraşi, Ialomiţa, Bihor, Brăila, Tulcea, Dolj, Constanţa, Hunedoara, Harghita, Neamţ, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Galaţi, Vaslui, Cluj, Botoşani, Timiş, Giurgiu, Teleorman şi Mureş. Vor fi acoperite 698 de localităţi şi aproximativ 150.000 de gospodării”, a subliniat Alexandru Petrescu.
Demnitarul a menţionat că, până în prezent, au fost semnate 18 contracte de finanţare în valoare totală a investiţiilor de aproximativ 60 de milioane de euro, alte şase contracte de 30 de milioane de euro fiind în curs de semnare. De asemenea, alte trei contracte de finanţare vor fi semnate în viitorul apropiat.
Petrescu a susţinut că perioada de implementare a acestui proiect de este de 36 de luni de la momentul semnării contractului şi a ţinut să amintească faptul că, în timp ce Ro-Net aduce internetul în localitate, Next Generation Network este proiectul construit să aducă serviciile de bandă largă în perimetrul utilizatorului final