Oficialul european a subliniat că fiecare ţară trebuie să gestioneze reţelele aşa cum crede că este mai bine pentru consumatori.
„Reţelele paralele, în opinia mea, sunt ineficiente din punct de vedere al costurilor şi nu ştiu dacă această politică ar putea fi susţinută. Reţeaua trebuie gestionată în mod eficient, astfel încât costurile să scadă. Dar, dacă vreţi să fie mai mulţi jucători şi astfel preţurile să scadă, este la latitudinea voastră”, a mai spus reprezentantul GD Energy.
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie şi Consiliul Concurenţei analizează ideea de a obliga companiile de distribuţie a energiei electrice să subcontracteze părţi din reţele, pentru a fi manageriate de alte companii, astfel încât, în final, tarifele de distribuţie să scadă, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, pe 23 mai.
„Este ideea Autorităţii de Reglementare în Energie ca, pe o perioadă de reglementare, cei mari care au monopol pe anumite regiuni, precum Electrica, CEZ, Enel, să fie obligaţi ca bucăţi, zone din aria pe care o gestionează ei să fie scoase la licitaţie către alţi operatori. Este o idee pe care o analizăm împreună cu reglementatorul”, a precizat Chiriţoiu.
În replică, operatorii de distribuţie spun că nu au cunoştinţă ca ANRE să fi făcut vreun studiu de impact în acest sens.
„Fără a ne antepronunţa asupra concluziilor unui studiu, nu vedem niciun avantaj pe care să-l aibă consumatorul final. Dimpotrivă. În plus, operatorii concesionari vor trebui să facă o redimensionare a necesarului de personal cu atribuţii în activitatea de operare şi mentenanţă, dar şi în furnizarea de servicii conexe. Nu se menţionează că activitatea de distribuţie, prin care putem înţelege atât starea reţelei, cât şi serviciul aferent, este diferită în zona rurală faţă de cea urbană, dar şi între zone geografice. Din acest motiv, chiar şi acum, sunt tarife diferite de distribuţie pentru cele opt zone de concesiune. La ce ar trebui să ne aşteptăm? La un tarif diferit pentru o aglomerare urbană, oraş sau cartier, faţă de o comună sau sat din imediata proximitate?”, se arată într-un răspuns al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), la solicitarea AGERPRES.
Companiile de distribuţie au arătat că nu mai există nicio ţară în Europa unde operatorii să fie obligaţi să subcontracteze la licitaţie părţi din reţea.
„Nicăieri în Europa nu există un astfel de model şi nici nu există astfel de discuţii. Până acum, nu am identificat nicio ţară care să aplice o astfel de idee, nu există niciun fundament economic care să justifice o astfel de măsură. Nu cred că România trebuie să fie prima ţară care să facă astfel de experimente pe seama propriilor consumatori de energie electrică”, au susţinut reprezentanţii ACUE.
Totodată, aceştia au adăugat că este neclar la ce face referire subcontractarea unor părţi din reţele.
„Nu trebuie uitat că atribuirea oricărui contract de lucrări, de produse sau de servicii se face în baza legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, transpunere a unor directive europene, indiferent dacă vorbim de OUG nr. 34/2006, recent abrogată, sau de legile recent promulgate în acest domeniu. În plus, sunt aplicabile şi prevederile Legii 123/2012, transpunere a Directivelor CE/72 şi 73 din 2009, care se referă la capabilitatea unui operator de a asigura exploatarea, mentenanţa şi dezvoltarea reţelei de distribuţie, activităţi care trebuie tratate cumulat, conform prevederilor legislaţiei europene. De aceea, ne aşteptăm ca ANRE să pună la dispoziţia publicului rezultatele unei analize pertinente, respectiv concluziile unui studiu care să demonstreze avantajele pe care le are consumatorul în cazul subcontractării managementului unei reţele concesionată deja, pe baza unei proceduri competitive, conform legislaţiei în vigoare în urmă cu câţiva ani”, au mai susţinut reprezentanţii ACUE.
La începutul lunii aprilie, grupul RCS & RDS a acţionat în instanţă Guvernul, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), Ministerul Energiei, Ministerul Economiei, filialele de distribuţie ale Enel (Muntenia, Banat şi Dobrogea), precum şi filiala de distribuţie Electrica Distribuţie Nord, pentru că legislaţia din prezent nu permite intrarea pe piaţă a altor operatori de distribuţie a energiei decât cei existenţi în prezent.
Grupul RCS & RDS a depus solicitări la ANRE pentru a obţine licenţa de distribuţie a energiei electrice, însă Autoritatea a respins această cerere la mijlocul lunii martie, argumentând că firma nu a îndeplinit condiţiile legale.
Citeşte şi:
Potrivit unui comunicat remis de grupul RCS & RDS în toamna anului trecut, două companii ale grupului au în desfăşurare proiecte de dezvoltare a unor reţele de distribuţie a energiei electrice. În luna septembrie 2015, au fost solicitate licenţele necesare pentru două proiecte pilot situate în municipiul Oradea, respectiv în vecinătatea municipiului Timişoara.
Conform companiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu permite însă prestarea acestui serviciu în lipsa aprobării operatorilor de distribuţie care prestează în prezent serviciul în fiecare zonă. În context, companiile din grupul RCS & RDS au demarat procedurile pentru contestarea actelor ANRE care, potrivit grupului, „contravin legii şi Constituţiei”. Compania mai preciza că, în măsura în care barierele create de ANRE sunt ridicate, reducerile de preţ pentru consumatori vor fi substanţiale, întrucât va oferi un tarif de distribuţie prin intermediul reţelelor sale de 120 lei/MWh faţă de tarifele de 159,49 până la 188,2 lei/MWh percepute de distribuitorii concesionari.
RCS & RDS este un operator de telecomunicaţii, furnizând servicii în România, Ungaria, Spania şi Italia. Compania deţine mai multe canale de televiziune.
La începutul lunii martie, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, declara că acele companii care au concesionat serviciul de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale vor trebui să scoată la licitaţie activitatea de operare a reţelei.
„Concesionarii sistemelor de distribuţie au luat această activitate prin metoda privatizării. Au primit concesiunile pe 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade. Pentru activitatea de operare a reţelei s-au făcut externalizări către firmele afiliate, însă până acum fără licitaţie”, a arătat Havrileţ.
Potrivit acestuia, companiile puteau externaliza aceste activităţi fără licitaţie în baza unei ordonanţe de urgenţă care a fost modificată între timp, iar ANRE a câştigat o serie de procese cu companiile de distribuţie pe această temă. În urma proceselor, companiile trebuie să scoată la licitaţie orice contract.
„Toate contractele pe care companiile de distribuţie le încredinţau până acum afiliaţilor trebuie scoase la licitaţie, astfel că oricine poate participa. Nu vom mai recunoaşte în tarife investiţiile făcute, în cazul în care companiile nu fac dovada că acel contract a fost încheiat pe SEAP (sistemul electronic de achiziţii publice – n.r.)”, a completat Havrileţ.