Lovitură pentru Youtube Music, Spotify sau Apple Music. Parlamentul European cere reglementări stricte
Parlamentul European vrea să legifereze mai strict modul în care funcționează businessurile în domenul streamingului muzical din UE, cu impact asupra consumatorilor finali care ar putea plăti mai mult pe aceste servicii în viitor, potrivit unei rezoluții înaintată Comisiei Europene.
Mai exact, europarlamentarii atrag atenția asupra unor eventuale probleme de concurență pe piața muzicală în contextul în care platformele de streaming au capacitatea, prin utilizarea algoritmilor și a sistemelor de recomandare, să influențeze, să selecteze sau să mărească vizibilitatea anumitor melodii și, prin urmare, veniturile autorilor și compozitorilor. Aceasta ar putea explica, de alfel, și faptul că prețul mediu al unui abonament lunar la un serviciu de streaming muzical nu a crescut de-a lungul anilor de la lansarea acestor servicii, în special ținând seama de inflație și de creșterea considerabilă a conținutului disponibil.
„Drepturile autorilor nu ar trebui considerate bunuri gratuite pentru propriile strategii comerciale și promoționale ale serviciilor muzicale”, se menționează în document.
Potrivit rezoluției citate, care menționează diverse studii, sectorul muzical se confruntă cu scăderea valorii globale a produselor, o concentrare a încasărilor de către principalele case de discuri și artiștii cunoscuți, lipsa unor date de calitate pentru a identifica în mod corespunzător autorii, interpreții sau alți titulari de drepturi, manipularea streamingului, utilizarea ilegală a conținutului muzical de către furnizorii de servicii online de partajare de conținut și de platformele și magazinele de aplicații online dominante.
În plus, apreciază europarlamentarii, platformele de streaming muzical nu au, pentru moment, obligația de a asigura transparența în ceea ce privește algoritmii și instrumentele lor de recomandare sau de a asigura promovarea operelor muzicale europene, ceea ce poate reprezenta o problemă întrucât ar trebui asigurată o diversitate culturală la nivel european.
„Promovarea artiștilor europeni la nivel mondial trebuie analizată în continuare pentru a valorifica întregul potențial al sectorului cultural și creativ care nu poate depinde exclusiv de deciziile comerciale ale operatorilor privați mondiali dominanți”.
Astfel, parlamentarii reamintesc Comisiei despre necesitatea de a pune rapid în aplicare Regulamentul privind piețele digitale și Regulamentul privind serviciile digitale pentru a asigura un ecosistem echitabil.
Mai exact, Comisia este invitată să ia măsuri pentru a pune capăt practicilor de concurență neloială ale platformelor online de partajare a conținutului și ale furnizorilor de servicii de streaming muzical, cum ar fi cele care le permit utilizatorilor să difuzeze ilegal sau să descarce conținut protejat.
„Subliniem necesitatea de a elimina astfel de încălcări pe platforme și de către acestea, precum și în magazinele de aplicații”.
În plus, parlamentarii solicită Comisiei să adopte un cadru juridic pentru a asigura transparența algoritmilor și a sistemelor de recomandare, vizibilitatea și accesibilitatea operelor muzicale europene, având în vedere cantitatea copleșitoare de conținut în creștere constantă de pe platformele de streaming muzical și lipsa unor norme ale Uniunii care să le reglementeze în mod armonizat.
„Comisia ar trebui să propună dispoziții legale specifice pentru a asigura transparența algoritmilor și a sistemelor de recomandare de conținut ale tuturor platformelor relevante de streaming muzical, cu scopul de a preveni practicile neloiale și fraudele legate de streaming, care sunt utilizate pentru a reduce costurile și a reduce și mai mult valoarea pentru autorii profesioniști”.
„Un astfel de cadru juridic ar impune Comisiei să identifice cele mai bune practici pentru a testa conținutul diversificat promovat pe interfețele platformelor și să monitorizeze și să raporteze periodic cu privire la acest aspect, cu o metodologie clară pentru a înțelege și a evalua vizibilitatea operelor muzicale europene, printre altele, pe playlisturi editate, în interfețele pentru utilizatori, în opțiunile algoritmice și în sistemele de recomandare pentru a asigura vizibilitatea și capacitatea de descoperire. (…) Comisia ar trebui să se asigure că acest cadru juridic include indicatori de diversitate specifici care să permită o evaluare independentă a utilizării și a vizibilității operelor muzicale europene și a diversității de genuri, limbi și de autori independenți”.
Nu în ultimul rând, spun europarlamentarii, rolul-cheie al autorilor ar trebui să se reflecte printr-o mai mare vizibilitate a serviciilor de streaming muzical și printr-o distribuție mai echilibrată a veniturilor provenite din streaming.
„Industria ar trebui să exploreze noi modele de alocare a veniturilor provenite din streaming, pentru a asigura o distribuție cât mai egală și mai echitabilă posibil pentru autori și interpreți”.
„Comisia ar trebui să propună dispoziții legale specifice pentru a asigura transparența algoritmilor și a sistemelor de recomandare de conținut ale tuturor platformelor relevante de streaming muzical, cu scopul de a preveni practicile neloiale și fraudele legate de streaming, care sunt utilizate pentru a reduce costurile și a reduce și mai mult valoarea pentru autorii profesioniști; solicită serviciilor muzicale să continue să investească în instrumente adecvate pentru a identifica astfel de activități.”
Muzica produsă de AI – ascultătorii ar trebui avertizați
Un alt aspect ce ar trebui reglementat, solicită parlamentarii, se referă la muzica produsă cu ajutorul inteligenței artificiale (AI). Și aceasta pornind de la premisa că publicul ar trebui să știe dacă operele muzicale, cântecele sau artiștii pe care îi ascultă pe platformele de streaming muzical au fost generate în principal de AI și/sau fără contribuția substanțială a unor autori umani.
„Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că utilizatorii sunt bine informați. Trebuie creată o etichetă clară, promptă și vizibilă pentru a informa publicul cu privire la operele generate exclusiv de AI care nu implică exprimarea personalității sau a creativității autorului”.
În plus, se dorește ca dezvoltatorii de AI din acest domeniu să plătească autorii pentru muzica pe care o folosesc pentru a-și învăța sistemele.
„Autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi ar trebui să li se permită să rezerve și să acorde licențe pentru drepturile de utilizare a muncii lor pentru formare, dezvoltare sau proiectare în domeniul IA, dincolo de cercetarea științifică. Este nevoie de transparență în ceea ce privește conținutul de formare protejat în temeiul legislației privind drepturile de autor în scopul sistemelor de AI generative, pentru a se asigura că acesta este în conformitate cu legislația Uniunii sau cu legislația națională aplicabilă în materie de drepturi de autor. Furnizorii unor astfel de sisteme generative de AI trebuie să documenteze și să pună la dispoziția publicului un rezumat suficient de detaliat privind utilizarea unor astfel de date de formare, indiferent de locul în care a avut loc o astfel de formare, pentru a permite aplicarea corespunzătoare a excepției privind extragerea textului și a datelor prevăzută în legislația Uniunii privind drepturile de autor”.
Apare un observator muzical?
O altă măsură pe care parlamentarii o propun Comisiei Europene și Consiliului se referă la înființarea unui observator muzical european care să furnizeze informații cu privire la piețele muzicale din Uniune prin colectarea și analizarea datelor din statele membre. Acesta ar mai trebui să analizeze și să raporteze cu privire la aspectele juridice care afectează sectorul muzical, în special piața streamingului muzical, în vederea dezvoltării sectorului.
Streamingul reprezintă 67% din veniturile globale ale sectorului muzical, după opt ani consecutivi de creștere ce au culminat, în 2022, cu atingerea unor venituri anuale de 22,6 miliarde de dolari. Și asta în contextul în care principala modalitate prin care oamenii se bucură în prezent de muzică este prin intermediul serviciilor de muzică prin streaming, fie prin intermediul platformelor de muzică digitală, fie prin platforme în care utilizatorii online încarcă conținut, inclusiv platforme de comunicare socială, streaming în direct sau aplicații video în format scurt, care oferă acces la până la 100 de milioane de melodii disponibile oriunde, oricând și pe toate tipurile de dispozitive, fie gratuit, fie pentru un abonament lunar relativ scăzut.