Lucian Anghel: Mă aştept ca fondurile de pensii să aibă un reprezentat în viitorul CA al Electrica

Lucian Anghel s-a referit şi la faptul că BVB a depăşit în 2013 Bursa de la Budapesta în ceea ce priveşte capitalizarea de piaţă, iar următoarea ţintă ar fi depăşirea Bursei de la Praga în ceea ce priveşte rulajul mediu zilnic, lucru mai mult ca sigur odată ce compania Hidroelectrica ar fi listată la bursă.

Cum apreciaţi rezultatele ofertei publice Electrica?

Lucian Anghel: Oferta Electrica este un mare succes nu numai al BVB, ci un succes al României. Sunt mai multe premiere şi lucruri pozitive legate de această ofertă publică – 51% dintr-o companie vândută prin bursă, lucrul pozitiv că banii au fost lăsaţi în companie şi compania va face investiţii în economie, aceasta înseamnă creştere de PIB, tranzacţii de retail cu 25% mai mari faţă de Romgaz, 15.000 faţă de sub 12.000 de tranzacţii individuale la Romgaz, dimensiunea este cea mai mare, Electrica a detronat Romgaz, care până acum era cea mai mare tranzacţie făcută vreodată. Acum Electrica este una dintre cele mai mari tranzacţii făcute în Europa Centrală şi de Est anul acesta. Dimensiunea este absolut colosală, fiindcă Electrica reprezintă cam echivalentul Romgaz plus Nuclearelectrica.

Au fost calibrate bine tranşele pentru investitori?

Lucian Anghel: Semnalele venite din partea investitorilor de retail au fost că şi-ar fi dorit o tranşă mai mare de discount decât ceea ce a fost alocat şi este un lucru de care probabil se va ţine cont în viitor, pentru a aduce şi mai mulţi investitori persoane fizice. Este de dorit să oferi românilor cât mai multe alternative investiţionale, fiindcă tot aceşti români vor putea să susţină la un moment dat un IPO (ofertă publică iniţială – n.r.) privat. O companie privată poate avea o dimensiune mică prin comparaţie cu tranzacţii de sute de milioane de euro în cazul companiilor de stat, şi evident nu are vizibilitate în afara României. Atunci ai nevoie de pool-ul local (bazinul de investitori – n.r.) – fonduri de pensii, asset management şi persoane fizice, care să vină să investească în piaţa de capital şi prin aceasta să finanţeze un eventual IPO privat, dar aceste lucruri trebuie crescute în timp. Cred ca următoarea ofertă publică va fi îmbunătăţită, faţă de Electrica, pe partea de retail.

Conform prospectului de ofertă, în noul Consiliu de Administraţie la Electrica statul va numi doar doi dintre cei cinci membri. Cum vor fi reprezentate interesele investitorilor?

Lucian Anghel: La Electrica, în noua structură a Consiliului de Administraţie, mă aştept să fie şi o persoană din partea fondurilor de pensii, care să protejeze interesele industriei şi ale viitorilor pensionari, ale celor şase milioane de participanţi în sistemul pensiilor private. Mă aştept ca BERD să aibă un reprezentant în CA şi face sens ca şi cel mai mare investitor autohton, care reprezintă şase milioane de români – fondurile de pensii private – să aibă un reprezentant în CA.

Există unele amânări în acordul României cu Fondul Monetar Internaţional. Ce efecte ar putea fi asupra pieţei de capital, vor fi întârzieri în programul de listare a unor companii de stat?

Lucian Anghel: Deja avem succes după succes – ne uităm la Romgaz, Electrica, sunt semnale foarte pozitive transmise pieţei financiare internaţionale. Din acest punct de vedere am intrat într-o zonă în care autorităţile statului au descoperit că modalitatea cea mai transparentă de a privatiza o companie, de a-i creşte eficienţa, este prin bursă, nu se mai pune în discuţie acest lucru. Şi cred că acest lucru va fi ceva natural de acum încolo, nu cred că discutăm de impunere, sunt nişte lucruri pe care cred că statul le va face în mod natural de acum încolo cu marile privatizări.

Care sunt următoarele companii aşteptate la cota Bursei?

Lucian Anghel: Cea mai mare companie în vizor este Hidroelectrica, o companie care în mod normal trebuie să fie profitabilă, ea evident trebuie scoasă din insolvenţă, curăţată şi prezentată investitorilor locali şi internaţionali. Cred că va fi un succes similar Romgaz sau Electrica. Este o companie cu potenţial şi care are o dimensiune consistentă. Chiar discutăm de companii de peste un miliard de euro, valoarea totală a Hidroelectrica este mai mare spre exemplu decât Electrica. Statul are tot interesul să dezvolte eficienţa companiilor de stat pentru că în final se aşteaptă la dividende, iar companiile de stat pot face investiţii în economie, pe când statul , prin deficitul bugetar, are anumite restricţii de a face investiţii, pentru că are o serie de cheltuieli rigide – pensii, salarii, asistenţă socială. Companiile de stat ar putea să preia (aceste investiţii – n.r.), dar pentru asta trebuie să fie mai eficiente.

Am văzut interesul ridicat al investitorilor de retail pentru Electrica, iar investitorii de retail generează lichiditate. Unde este acum lichiditatea BVB şi unde ar putea ajunge?

Lucian Anghel: Pe primele cinci luni lichiditatea BVB a crescut cam cu 35%, 2014 comparativ cu 2013. Anul trecut a fost în jur de 10 milioane euro (lichiditate medie zilnică – n.r.), incluzând ofertele publice Transgaz, Nuclearelectrica şi Romgaz. Anul acesta ne uităm la Electrica, probabil că va fi singura dintre companiile de stat, rămâne de văzut dacă vom mai avea ABB-uri (plasamente private accelerate – n.r.), care, de asemenea, ar putea să crească lichiditatea. Mă gândesc la ceea ce a anunţat Fondul Proprietatea despre Petrom, care este o companie cu un free-float foarte mic şi acest lucru influenţează rulajele şi probabil şi evaluarea companiei.

Toate acestea vor permite ca România să obţină un ‘upgrade’ în câţiva ani de la statului de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă, care va deschide porţile unor sume colosale pe care România încă nu le-a primit, pe care investitorii pot să le investească în pieţe de acest gen şi pe care nu le pot investi în pieţe de frontieră. Sunt 50 de miliarde de dolari disponibili pentru pieţele de frontieră faţă de aproape 1.000 – 1.400 miliarde dolari pentru pieţe emergente, de 25 de ori mai mulţi bani care pot fi investiţi. Odată piaţa ‘upgradată’ automat investeşti în piaţa emergentă.

Qatar şi Emiratele Arabe Unite au trecut în 2013 de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă şi în mai puţin de doi ani preţul acţiunilor a crescut între 50% şi 200% , iar rulajul a crescut între 4 şi 10 ori. Sunt pieţe care aveau un rulaj zilnic 18 milioane euro în 2012, iar în mai 2014 aveau 170 de milioane. Miracole se pot întâmpla, capitalul vine, dar pentru asta ai nevoie de un bazin de companii mari şi cred că Electrica este foarte aproape de condiţiile solicitate de MSCI (compania americană, cel mai mare furnizor de indici bursieri – n.r.).

 Peste cât timp ar putea fi obţinut statutul, practic un rating, de piaţă emergentă?

Lucian Anghel: Pentru îndeplinirea criteriilor calitative (eliminarea celor opt bariere pentru piaţa de capital – n.r.), eu mă aştept ca în prima parte a anului viitor, când vom fi evaluaţi, să avem aceste criterii finalizate. Ar trebui să avem aceste criterii finalizate în primul trimestru din 2015, ca să intrăm în faza de analiză. Se face o evaluare pe an, la începutul lunii iunie. Romgaz îndeplineşte criteriile solicitate de MSCI. Mai devreme de 2016 nu se poate. Sunt ţări care au stat mulţi ani în ‘watch list’ (etapa de analiză şi supraveghere înainte de upgrade – n.r.), pentru că MSCI le-a solicitat ca nişte lucruri să fie îndeplinite şi aceste ţări nu le-au îndeplinit. 2016 este ţinta cea mai optimistă în condiţiile în care ne ţinem de treabă şi toţi tragem în aceeaşi direcţie şi chiar facem ce ne-am propus.

Lichiditatea trebuie să crească pentru că la asta lucrăm permanent, încercăm să aducem investitori, să facem roadshow-uri, să comunicăm foarte mult investitorilor, s-a mărit perioada de tranzacţionare, se fac nişte tranzacţii speciale solicitate de investitorii internaţionali.

Unde se plasează acum BVB în regiune şi unde îşi propune să ajungă?

Lucian Anghel: Ungaria este piaţă emergentă, dar macro arată mai prost decât noi, nu au nişte companii strălucite, dar au free-float mare (cota de acţiuni care se tranzacţionează liber, dintr-o companie listată – n.r.). Mol, echivalentul Petrom-ului, are free-float mare. Astfel Bursa din Budapesta discută de 30 milioane euro tranzacţii zilnice. România, păstrând proporţiile, ar trebui să fie la 50 milioane euro tranzacţii zilnice. În context regional am depăşit Ungaria anul trecut ca valoare a market cap (capitalizarea pieţei – n.r.), ceea ce e bine. Cehia este undeva la 18 milioane euro tranzacţii zilnice, probabil următoarea ţintă ar fi să depăşim Cehia. Electrica ne va ajuta să ne apropiem cu paşi rapizi de un astfel de rulaj. Evident, prin listarea Hidroelectrica mai mult ca sigur vom depăşi Cehia şi începem să ne comparăm cu Ungaria ca volum de rulaj. Piaţa emergentă va face diferenţa majoră şi vom depăşi consistent Ungaria după upgrade.

Pe piaţa financiară non-bancară avem la un pol pensiile private, care se dezvoltă fără incidente, iar la celălalt pol piaţa asigurărilor, marcată de multe scandaluri în 2014. Unde se situează piaţa de capital?

Lucian Anghel: Sunt foarte multe lucruri care trebuie modificate. Şi infrastructură şi reglementări, tot ceea ce înseamnă sistem. Sunt numeroase proiecte, este proiectul Codului de guvernanţă corporativă, cu BERD, care se lucrează, sunt proiecte cu ASF, sunt foarte multe şantiere deschise pentru a reclădi piaţa de capital, pentru lucruri care nu s-au făcut acum 5 sau 10 ani şi care trebuie reclădite din mers. În timpul cursei pentru atragerea de capital trebuie să şi schimbi roţile maşini, dar nu poţi trage maşina pe dreapta. Suntem pe un drum bun, ne dorim mult mai mult, piaţa de capital poate să genereze mult mai mult şi în timp poate să fie un pol important de intermediere financiară de care economia naţională are atâta nevoie. Nu trebuie să uităm bondurile corporative, deja discutam de emisiuni care se apropie de un miliard de lei anual şi care înseamnă finanţare prin intermediul BVB.

Cum apreciaţi relaţia cu Autoritatea de Supraveghere Financiară?

Lucian Anghel: Relaţia este foarte bună, există un dialog excelent, simţim că suntem parteneri în discuţii şi proiecte care să dezvolte piaţa de capital. Este extraordinar să auzi de la un reglementator că nu discută numai de supraveghere, supraveghere, supraveghere, discutăm şi de dezvoltarea pieţei. Şi aici nu am decât cuvinte de laudă, apreciere şi speranţă că lucrurile le vom şi implementa, toate aceste proiecte, intenţii, gânduri. Deja vedem primele rezultate, lucruri concrete.

Lucraţi în sistemul financiar de 18 ani. Cum credeaţi, la început, că va arăta Bursa peste 18 ani?

Lucian Anghel: Vă spun cum vedeam lucrurile acum doi ani. La începutul lui 2012, piaţa avea tranzacţii medii zilnice de 6 milioane euro, fără niciun IPO în ultimii 4 ani, fără niciun bond corporativ, asta era situaţia. Dacă mi-ar fi spus cineva că, peste doi ani şi jumătate, în două săptămâni vor fi tranzacţii de peste jumătate de miliard de euro prin BVB, aş fi spus ce vis frumos. Iată că lucrurile se întâmplă, ştacheta s-a ridicat la un anumit nivel, vrem mai mult, se poate mai mult, prin eliminarea barierelor, este fezabil, este realizabil. Dacă Ungaria poate 30 milioane euro rulaj zilnic, fiind sub noi din multe puncte de vedere, şi macroeconomic, ca şi companii, ca şi viziune guvernamentală … Noi suntem pro business, mai bine ancoraţi, mai prezenţi în faţa investitorilor internaţionali. Avem însă un rating acordat pe baza unor criterii cantitative pe care le vom îndeplini şi rămânând blocaţi deocamdată în nişte criterii calitative la care se lucrează. Este un proiect fără precedent în piaţa românească de capital (trecerea la statutul de piaţă emergentă – n.r.) În cei 19 ani de bursă nu a existat un astfel de proiect, la care atât de multe părţi să lucreze în aceeaşi direcţie, să dezvolte. Este similar, din acest punct de vedere, cu eforturile României de a se integra în UE, aşa simţim şi acum. Toată lumea susţine acest proiect de interes naţional. Upgrade-ul înseamnă o creştere a valorii companiilor, înseamnă creşterea avuţiei naţionale. Vor beneficia şi statul şi investitori instituţionali şi persoanele fizice, pentru că valoarea acţiunilor pe care le vor deţine va fi mai mare, mai corectă, mai apropiată de ceea ce se evaluează în Vest, unde pieţele sunt mai mature, mai dezvoltate.

Care sunt instrumentele financiare care lipsesc acum la BVB şi ar trebui introduse?

Lucian Anghel: Înainte de instrumentele financiare, sunt acele bariere. Trebuie să ai fundamentele pregătite, este ca şi cum vrei să schimbi acoperişul sau să adaugi un etaj fără să ai fundaţia foarte bine ancorată, foarte solidă, ca să reziste şi la viitorul cutremur. După mine, acestea sunt lucrurile fundamentale pe care trebuie să le facem, după care lucrurile vor veni de la sine, vor veni şi produsele mult mai sofisticate, pe care o piaţă matură ar trebui să le aibă. Dar dacă ne uităm, nu toate pieţele le au. Spre exemplu, Cehia nu are derivate. Vom vedea impactul uimitor al unei pieţe de capital eficiente, funcţionale, fără bariere şi apoi vom vedea şi cum poate deveni motor de finanţare, nu numai prin bonduri, cum este în momentul de faţă, ci şi prin acţiuni.

Când vom avea la BVB şi un IPO de succes al unei companii private?

Lucian Anghel: Un element important de suport va fi creşterea rulajului zilnic. Discutăm şi cu companii şi cu brokeri. Sunt convins că o să avem în următorii ani companii private, sunt mai multe discuţii, vor depinde de mulţi factori, inclusiv de decizii manageriale ale acţionarilor.

În ce stadiu se mai află proiectul titlurilor de stat pentru populaţie, prin bursă?

Lucian Anghel: Lucrăm cu Ministerul Finanţelor Publice şi cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, împreună cu Depozitarul Central, pentru a lansa în premieră titluri de stat pe bursă pentru persoane fizice, cu nivel de denominare redus, de 1.000 lei, şi sperăm să fie un succes. În momentul de faţă suntem pe ultima sută de metri în încercarea de a armoniza comisioanele astfel încât emisiunea iniţială să fie de succes.