Lucian Heiuș (ANAF): Programele din Radarul Mărfurilor vor fi puse sub o umbrelă comună, ca să nu mai existe disfuncționalități

„Ştiţi că au fost foarte multe discuţii şi s-a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care s-a prorogat termenul de aplicare al amenzilor până la 1 octombrie. Pentru că în momentul în care a început să funcţioneze acest Radar, aşa cum de fapt era normal şi ne aşteptam, au apărut anumite sincope, au apărut anumite excepţii la cadrul general care nu au fost prevăzute în ordonanţa iniţială. Sunt formate mai multe grupuri de lucru împreună cu mediul de afaceri şi inclusiv cu specialişti din IT, pentru că aici apare problema prin care companiile private trebuie să folosească anumite soft-uri pe care le pun la dispoziţie IT-ştii lor şi care trebuie să fie compatibile”, a precizat Heiuş, în conferinţa de prezentare a Raportului de activitate al ANAF pentru semestrul I 2022.

El a subliniat că se lucrează la nivelul Ministerului de Finanţe împreună cu sectorul privat pentru a pune toate programele care există pe piaţă sub o umbrelă comună, astfel încât, începând cu 1 octombrie, să nu mai existe disfuncţionalităţi.

„De exemplu, vă dau o firmă foarte mare care poate într-o zi să emită 1.000 de facturi şi în fiecare factură să fie produse cu risc de evaziune ridicat. Şi atunci nu le poţi introduce manual. Dacă e o firmă care introduce 4 – 5 facturi, livrează într-o zi, e foarte uşor să introduci manual, dacă îţi trebuie nişte programe informatice. Noi, la nivelul Ministerului de Finanţe, de data aceasta, cu specialişti din ANAF, cu specialişti din sectorul privat şi cu reprezentanţi ai oamenilor de afaceri, am luat această decizie de a nu se acorda amenzi şi a se da încă două luni ca termen cumva în care eşti obligat să-l ai, dar nu eşti sancţionat dacă nu ai acest cod, şi în acelaşi timp noi lucrăm şi încercăm să găsim soluţii pentru fiecare caz specific care apare. Cred că sunt pe site-ul ANAF-lui răspuns la câteva zeci de întrebări pe care ni le-au pus contribuabilii, dar în acelaşi timp efectiv lucrăm cu reprezentanţii companiilor, cu reprezentanţii firmelor private de IT, care lucrează pentru companiile respective şi cu specialiştii noştri din IT pentru a omogeniza şi a pune toate programele care există pe piaţă sub o umbrelă comună, iar începând cu 1 octombrie, într-adevăr, să nu mai existe disfuncţionalităţi”, a explicat şeful ANAF.

Potrivit acestuia, ordonanţa de urgenţă numită Radarul Mărfurilor obliga, începând cu 1 iulie, transportatorii sau firmele care livrează produse cu risc fiscal să-şi ia un cod unic de transport şi pe care trebuie să-l aibă asupra lor în momentul în care deplasează produsele din ţări ale Uniunii Europene, din ţări extra Uniunii Europene sau chiar de pe teritoriul României.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a declarat la începutul lunii aprilie, în debutul şedinţei de guvern, că Radarul mărfurilor este o măsură menită să reducă birocraţia şi să permită monitorizarea şi reducerea transportului de mărfuri cu risc ridicat fiscal.

„Astăzi reglementăm prin ordonanţă de urgenţă modul în care implementăm acea măsură care face parte din pachetul asumat la nivelul Guvernului pentru modernizarea şi digitalizarea relaţiei dintre statul român şi mediul de afaceri. Astfel, Radarul mărfurilor va intra în funcţiune reglementat şi în felul acesta considerăm că mediul de afaceri va beneficia, în sensul în care reducem partea birocratică a activităţilor şi totodată, la nivelul statului, vom avea un mijloc de monitorizare şi reducere a tot ceea ce poate să însemne transportul de mărfuri cu risc ridicat fiscal”, a spus atunci premierul.

El a menţionat că implementarea acestei măsuri va aduce bani în plus la bugetul de stat.

Conform notei de fundamentare a proiectului de act normativ, la acea dată se menţiona că sistemul RO e-Transport va include module informatice de gestiune care, după declararea unui transport de bunuri, vor genera un cod unic de înregistrare, elemente de interconectare cu camere de luat vederi şi alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier, componente software pentru analiza integrată a datelor.

„Sistemul RO e-Transport va utiliza date şi informaţii deţinute la nivelul instituţiilor sau autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul transportului rutier şi va fi interconectat cu celelalte sisteme informatice existente la nivelul Ministerului Finanţelor, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau Autorităţii Vamale Române”, se explica în document.

Urmau să fie monitorizate transporturile de bunuri reprezentând achiziţii şi livrări intracomunitare, al celor care fac obiectul operaţiunilor vamale, precum şi de bunuri între două locaţii situate pe teritoriul naţional. Obligaţia declarării datelor în sistemul RO e-Transport a bunurilor cu risc fiscal ridicat revine, în funcţie de tipul operaţiunii, beneficiarului sau, după caz, furnizorului din România.