Lucrăm la operaţionalizarea trenului metropolitan – Adrian Covăsnianu, MTI

23 03. 2021
tren metropolitan

„Noi deja lucrăm la operaţionalizarea trenului metropolitan. Sunt discuţii avansate, atât cu autorităţile din zona Bucureştiului, cât şi cu autorităţile din zona Braşovului, a Timişoarei, care deja au în lucru un studiu de fezabilitate, urmează să-l finalizeze în acest an. Sunt discuţii într-un stadiu embrionar şi cu alte autorităţi, dau de exemplu Iaşiul, unde deja există o asociere pe partea de transport metropolitan. Am iniţiat deja discuţii cu Regionala Iaşi şi vrem să extindem acel tren cadenţat care funcţiona pe relaţia Ciurea – Iaşi şi, de ce nu, să mergem şi către vest, dinspre Leţcani, pe Magistrala 606 şi să-l operaţionalizăm de la Leţcani – Iaşi – Ciurea. Ne înfrânează puţin pandemia, dar avem în plan lucrul ăsta şi deja avem un grup de lucru oficializat în acest sens”, a susţinut secretarul de stat.

De asemenea, Covasnianu a precizat că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are în vedere anul acesta să elimine restricţiile de viteză de pe relaţia Bucureşti – Craiova, astfel încât un tren direct ar câştiga ca timp în jur de 40 de minute.

„Anul acesta, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii are în vedere inclusiv eliminarea restricţiilor de pe magistrala respectivă (Bucureşti-Craiova – n. r.), sunt undeva la 31 de restricţii. Am avut o discuţie cu CFR SA. Ne-am asumat că vrem să eliminăm restricţiile de pe acea relaţie, să scurtcircuităm cum ar veni acea zonă. Prin eliminarea acelor restricţii şi modificarea timpilor considerăm că un tren de călători poate câştiga timp undeva la 28 de minute pe relaţia Bucureşti – Craiova şi un tren direct de la Bucureşti la Craiova chiar undeva la 40 de minute. Ne-am propus în plan anul acesta, sperăm ca în iarna anului acesta, în decembrie, când se modifică Mersul de tren, să avem aceste relaţii oarecum mai rapide, astfel că se creează inclusiv premisele pentru transportul de marfă pentru a merge mai rapid pe acea secţiune”, a spus acesta.

În ceea ce priveşte lucrările de reparaţii/modernizări ale liniilor de cale ferată Timişoara – Arad – Caransebeş, secretarul de stat a spus că studiile de fezabilitate sunt „oarecum finalizate” şi urmează să se decidă dacă acestea vor fi finanţate prin PNRR sau din Programul Operaţional Transporturi.

„În acelaşi timp, da, pe Timişoara – Arad – Caransebeş sunt studiile de fezabilitate oarecum finalizate, avem în intenţie să lansăm proiectarea şi execuţia. În funcţie de maturitatea acestui proiect vom lua decizia dacă îl finanţăm pe PNRR sau mergem pe Programul Operaţional de Transporturi. Adică, din partea ministerului, ca organism strategic, există intenţie şi dedicare tocmai pentru a elimina restricţiile, a creşte capacitatea de transport şi, de ce nu, a oferi condiţii de transport, atât traficului de călători, cât şi celui de marfă”, a menţionat Covăsnianu.

În plus, MTI are ca variantă de lucru modernizarea Magistralei 500 pentru traficul de călători şi în completare reabilitarea Magistralei 600, de la Iaşi până la Tecuci, pentru a permite transportul mărfurilor dinspre zona Moldovei.

„Un alt exemplu pe care vreau să îl invoc este că în ultimele luni sau în ultimii ani deja o relaţie modernizată începe să se aglomereze – mă refer la magistrala de la Bucureşti până la Constanţa, aşa că de asta trenurile de marfă din câte ştiu sunt deviate şi prin Buzău şi Făurei. Tocmai pe considerentul acesta încercăm cumva în proiectele de modernizare să eliminăm anumite sincope şi să permitem traficului în continuare să se desfăşoare. De asta lansez o discuţie, o variantă de lucru: de exemplu, modernizăm Magistrala 500, să spunem, pentru traficul de călători şi în contrapartidă sau în completare putem veni cu reabilitarea Magistralei 600, de la Iaşi până la Tecuci, tocmai pentru a permite transportul mărfurilor dinspre zona Moldovei – şi aici dau exemplul Botoşaniului, care este o zonă foarte importantă pe partea de cereale, au foarte mult transport de cereale momentan transportat pe tiruri, astfel că am putea să facem acest shift către feroviar şi să se folosească de viitoarea M 600 modernizată şi ulterior să vină către Galaţi şi apoi către Portul Constanţa”, a explicat oficialul MTI.

Cel mai mare proiect pentru cea mai mare problemă a Capitalei – acesta este trenul metropolitan, care va avea o contribuţie importantă la rezolvarea chestiunii traficului în Bucureşti. Pentru realizarea trenului metropolitan pe infrastructura existentă a CFR, am propus finanţarea prin PNRR a 9 proiecte complementare, 8 dintre ele dedicate modernizării celor 8 linii de cale ferată şi unul dedicat achiziţiei de trenuri. Lucrările de modernizare a căilor ferate includ reparaţii capitale ale şinelor, reabilitarea staţiilor existente şi construirea de noi staţii, modernizarea trecerilor la nivel, pasaje rutiere, electrificarea liniilor, iar în privinţa mijloacelor de transport avem în vedere achiziţia a 50 de trenuri electrice, a scris pe 19 martie edilul Capitalei, Nicuşor Dan, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, vor exista în final opt tronsoane de cale ferată modernă în jurul Capitalei: Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest; Gara de Nord/Basarab – Gara de Vest – Progresul; Gara de Vest – Staţia Vasile Milea; Gara de Nord – Chitila – Scroviştea; Gara Obor – Brăneşti – Islaz; Gara de Nord – Chiajna – Grădinari; Gara de Nord – Mogoşoaia – Grădiştea; Gara de Nord – Săbăreni.

El a adăugat că valoarea totală a acestor nouă proiecte este de circa 530 de milioane de euro, iar pentru realizarea trenului metropolitan, PMB va colabora cu Ministerul Transporturilor, cu Consiliul Judeţean Ilfov şi cu primăriile mai multor localităţi învecinate Capitalei.

Club Feroviar a organizat marţi, online, a XV-a ediţie a Conferinţelor Club Feroviar – Conferinţa de Infrastructură, care a reunit atât administratori de infrastructură feroviară, cât şi reprezentanţi ai unor companii care execută construcţia sau modernizarea infrastructurii feroviare.

Pornind discuţiile de la acordul privind desemnarea anului 2021 drept „An European al Căilor Ferate”, Conferinţa de Infrastructură a adus în atenţia publicului unele dintre cele mai importante şi mai actuale teme de dezbatere, precum: investiţiile feroviare din România în contextul politicilor feroviare europene către un transport durabil; infrastructura feroviară, coloana vertebrală a transportului feroviar din România; dezvoltarea unui sistem de transport durabil în regiunea Bucureşti.

Conferinţa a fost organizată sub patronajul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi în parteneriat media cu Agenţia Naţională de Presă.

Citeste si: Bucureștiul va avea rețea de tren metropolitan, cu 50 de trenuri electrice. Proiect propus prin PNRR