ANALIZĂ: Câţi bani au investit SIF-urile pentru dezvoltarea companiilor pe care le controlează
Societăţile de investiţii financiare (SIF) au finanţat companiile pe care le controlează cu circa 150 de milioane de lei, în ultimii doi ani, prin majorări de capital sau prin împrumuturi, potrivit datelor răspândite prin rapoartele lor periodice.
SIF-urile au capacitate de finanţare mult mai mare. Au active nete între un 1,1 şi 1,8 miliarde de lei, şi profituri anuale de sute de milioane de lei. Mai precis: 687 milioane de lei în 2014 şi 402 milioane de lei în nouă luni din 2015.
Totuşi, SIF-urile nu şi-au demonstrat vocaţia de vector de dezvoltare a economiei, deşi se laudă cu strategii în acest sens. Acţionarii pun mare presiune pe administratorii SIF-urilor să aloce sume cât mai mari din profituri dividendelor.
De fapt, „strategia majorităţii SIF-urilor este de a face faţă solicitărilor de dividende ridicate, respectiv de vanzare a participaţiilor lichide, gen Erste sau BRD”, răspunde Adrian Danciu, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor SAI Broker Cluj Napoca, la întrebările ECONOMICA.NET.
„Cu o excepţie notabilă, nu am identificat în ultimul an exemple punctuale (la SIF-uri, n.r.) care să susţină în mod activ companiile prin aporturi directe de capital”, spune şi Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al casei de brokeraj Tradeville.
„Majoritatea SIF-urilor includ în raportările lor direcţii de dezvoltare a societăţilor în care au poziţie şi interes strategic. Cu o excepţie notabilă, nu am identificat în ultimul an exemple punctuale care să susţină aceste planuri, de exemplu prin majorari de capital”, răspunde Ovidiu Dumitrescu la întrebările ECONOMICA.NET.
Excepţia ar fi SIF Moldova (SIF2), ai cărei şefi i-au convins pe acţionari să fie de acord cu o „politică de investiţii solidă ca bază a creşterii pe termen lung a valorii activelor administrate”, potrivit strategiei oficiale.
SIF Moldova (SIF2)
SIF2 este singura care şi-a asumat, transparent, responsabilitatea de a dezvolta companiile pe care le controlează ca un administrator de tip private equity. Adică să le finanţeze dezvoltarea şi apoi să le vândăîn profit.
Programul de investiţii pe 2015 al SIF2 prevede plasarea echivalentului a 20-25 de milioane de euro în companiile din Portofoliul Deţinerilor Majoritare. După primul semestru SIF2 raporta investiţii în acest portofoliu de 64 de milioane de lei şi identificase resurse până la sfârşitul anului de 50 de milioane de lei. Ulterior, s-au mai adăugat şapte milioane de lei în Trimestrul 3.
Cea mai mare parte a investiţilor SIF2, 44,7 milioane de lei, s-a dus în majorarea capitalului vehiculului Real Estate Asset (REA), în vederea participării indirecte la proiectul imobiliar bucureştean Veranda din zona Obor Colentina. SIF 2 a cumpărat de 39,9 milioane de lei acţiuni ale Prodplast Imobiliare (dezvoltatorul proiectului, controlat de omul de afaceri Florin Pogonaru) şi de 4,8 milioane de lei, acţiuni ale Nord Bucureşti. Angajamentul SIF2 în proiect se ridică la 65,5 milioane de lei.
SIF2 face investiţii prin trei vehicule AgriBusiness Capital SA, Real Estate Asset SA şi Opportunity Capital SA (sectorul hotelier ), companii pe care fondul le controleazaă. În decembrie 2014 SIF 2 băgase alte 8,8 milioane de lei în aceleaşi companii, pentru asigurarea capitalului de lucru.
Dintre cele trei vehicule de investiţii mai ştim doar de AgriBusiness Capital, care investeşte 2,54 milioane de euro într-o fermă de cultură intensivă a afinelor (AgroIntens SRL). Fermierii SIF2 de la AgroIntens se laudă cu venituri de peste trei milioane şi profit de aproape 1,2 milioane de lei din cultivarea afinelor.
În primele nouă luni din 2015 SIF2 a participat la majorarea capitalului AgroBusiness cu peste 10,5 milioane de lei. SIF Moldova (SIF2) a subscris 19,4 milioane de lei la majorarea capitalului Opportunity Capital S.A., din care a plătit 15,4 milioane, pentru finanţarea unei achiziţiei (probabil Hotel Sport din Cluj). Este previzibilă o nouă majorare, cu 15 milioane de lei, pentru o npuă achiziţie. În raportul pe Trimestrul 3 2015 se mai spune că investiţiile s-au concentrat pe „sectorul hotelier şi retail (centre comerciale). În portofoliul SIF-ului a intrat Hotelul Sport din Cluj
„Cu siguranţă SIF2 este premianta la capitolul investiţiilor în companiile pe care le controlează şi deci, indirect, în economie. Fondul a creat un aşa numit „Portofoliu al Deţinerilor Majoritare”, care reprezenta la sfârşitul primului semestru din 2015 peste 6% din active (85 mil. lei, n.r.) şi care are ca scop reorientarea investiţiilor către deţineri semnificative / majoritare, în companii cu potenţial „high yield” (randament înalt, n.r.)”, spune Ovidiu Dumitrescu.
Faptul că „strategia de management a SIF Moldova (SIF2) s-a putut diferenţia” faţă de celelalte SIF-uri este remarcat şi de Adrian Danciu, directorul societăţii de administrare a investiţiilor SAI Broker Cluj Napoca.
SIF2 „încearcă să se îndrepte spre activitîti de tip holding, grupând deţinerile pe tipuri de plasamente (distress – companii în dificulatte, real estate sau agricultură). Pare o strategie constructivă, dar trebuie să vedem şi rezultatele”, conchide Adrian Danciu.
SIF a încheiat anul 2014 cu un profit net de 237 de milioane de lei şi primele nouă luni din 2015 cu un rezultat al exerciţiului financiar de 79,5 milioane de lei.
SIF Banat Crişana (SIF1)
SIF Banat Crişana (SIF1) şi-a restructurat şi ea portofoliul după modelul holdingului de vehicule de investiţii, ba chiar a făcut-o înaintea SIF Moldova. Totuşi SIF1 nu se poate lăuda decât cu dividendele virtuale de la Banca Transilvania, reinvestite nu neapărat de bună voie în capitalul acesteia, prin conversie în acţiuni. Dar aşa au investit toţi acţionarii băncii.
„O parte dintre SIF-uri au continuat să cumpere acţiuni la Banca Transilvania (TLV), ceea ce personal nu consider că a fost o decizie investiţionala greşită, prin prisma potenţialului ridicat al companiilor care activează în sectorul bancar, odată ce portofoliile de credite au fost curăţate”, remarcă Adrian Danciu.
Problema este totuşi, că acţiunile TLV se numără printre cele mai mari din portofoliile SIF-urilor lşi, mai mult, oameni apropiaţi băncii, inclusiv preşedintele băncii se află în structurile de conducerfe ale SIF-urilor.
Singura investiție directă raportată în 2015, în sumă de 5,67 milioane de lei, a fost prețul ultimei tranșe de acțiuni, reprezentând 25% din capitalul social al SAI Muntenia Invest SA, administratorul SIF Muntenia (SIF4). Această tranzacţie este una veche, de pe vremea când SIF1 era condusă d Dragoş Bîlteanu, acum urmărit penal pentru că ar fi admis efectuarea de operaţiuni ilegale. SIF Banat-Crișana (SIF1) deține, din 7 aprilie 2015, 99,96% din capitalul social al SAI Muntenia Invest SA, şi controlează autoritar modul de administrare a SIF4.
În schimb, pe tot parcursul anului 2015, SIF1 nu a raportat nici o finanţare a vehiculelor de investiţii în care şi-a grupat, la rândul ei, companiile pe care le controlează după profil hotelier (SIF Hoteluri), sau imobiliar (SIF Imobiliare, SIFI).
Singura investiţie notabilă în „economia reală” din ultimii ani este finanţarea dezvoltării hotelului Calipso din Oradea, care a fost inclus în lanţul internaţional Double Tree şi în jurul căruia. Administratorii SIF1 au dat societăţii care deţine fostul hotel Calipso hotelul numele SIF Hoteluri (CAOR), în care au concentrat celelalte active hoteliere.
Hotelul Calipso a fost inaugurat sub brandul Double Tree în septembrie 2012, după o investiție de 21 milioane de euro, „finanțată într-o proporție semnificativă de SIF Banat – Crișana, prin majorări de capital și prin credite bancare”, potrivit raportului pe 2014 al SIF1.
SIF1 mai are şi alte vehicule de investiţii, printre care SIFI TM Agro S.A., căreia i-a acordat anul trecut un împrumut de 6,84 milioane de euro destinat preluării de active imobiliare în domeniul agricol.
Celelalte finanţări realizate de SIF1 în 2014 au fost de 2,43 milioane de lei, participări la majorarea capitalului social la patru societăți comerciale mici, printre care Petrocart SA şi Hidrotim.
SIF1 a încheiat anul trecut cu un profit net de 134 de milioane de lei, iar primele nouă luni din 2015 cu un rezultat al exerciţiului financiar de 51 de milioane de lei.
SIF Transilvania (SIF3)
SIF Transilvania (SIF3) este singura SIF care a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET şi redăm raspunsul integral în fişierul ataşat. Dincolo de direcţiile strategice exprimate pe larg, SIF nu furnizează decât o singură cifră: investiţia de 30 de millioane de euro în complexul balnear de cinci stele Lotus Therm în staţiunea Băile Felix.
SIF Transilvania (SIF3) se remarcase cu ani în urmă printr-o strategie ambiţioasă de de consolidare a companiilor din turism pe care le deţine pe trei direcţii: turismul balnear, turismul de afaceri şi turismul de tranzit. Strategia pare să fi fost abandonată, după ce strategii SIF3 şi-au dat seama că nu pot atrage fonduri europene pentru societăţile pe care le controlează, atâta vreme cât SIF3 însăşi este un fond de investiţii.
Unul din rezultatele renunţării la vechea strategie este trecerea în regim de conservare a societăţii Staţiunea Oglinzi S.A. Tg. Neamţ, care era, acum cinci ani obiectul unei relansări spectaculoase.
Este greu de dedus din rapoartele SIF3 ce investiţii directe a făcut în companiile pe care le controlează. Toate investiţiile financiare din 2015 ale societăţii sunt de peste 31,6 milioane de lei, dar peste 30 de milioane au fost achiziţii de acţiuni de la Bursă. SIF3 a băgat 135.000 de lei în firme nou înfiinţate şi cu 729.000 de lei a cumpărat acţiuni la societăţi din afara bursei.
În ciuda renunţării la strategia de acum câţiva ani, SIF Transilvania (SIF3) a participat, anul trecut, cu peste 23,6 de milioane de lei la majorări de capital ale societăţilor pe care le controlează şi mai ales prin conversia în acţiuni ale împrumuturilor obligatare acordate acestora. Cea mai mare operaţiune de acest fel a fost cea de finanţare a societăţii Turism Covasna. SIF3 a mai participat cu aporturi în nuerar şi la majorarea capitalului firmelor Orizont Turism Predeal şi Anca-Irina Venus.
SIF Transilvania (SIF3) are peste 60 de hoteluri la mare, la munte, în mai multe capitale de judeţ şi la Băile Felix de lângă Oradea. Acum îşi propune să-şi vândă „pachetele de acţiuni din domeniul turism – staţiuni balneare pentru a recupera rapid investiţiile efectuate”, potrivit strategiei de administrare până în 2017 raportată la BVB.
Valoarea hotelurilor deţinute de toate SIF-urile era de peste 745 de milioane de lei, potrivit cotării companiilor lor la Bursă. Valoarea de piaţă este mult diferită faţă de capitalizarea bursieră, pentru că acţiunile respective sunt nelichide şi de obicei subevaluate.
SIF Muntenia (SIF4)
SIF Muntenia (SIF4) nu a raportat nici în 2015 nici în 2014 nici o investiţie directă prin aport de numerar în capitalurile companiilor pe care le controlează şi, ca şi celelalte SIF-uri, nu a răspuns întrebărilor ECONOMICA.NET. SIF-urile îşi respectă (cu excepţia cunoscută) reputaţia câştigată în ultimii ani a unei transparenţe de tip camuflaj.
SIF Oltenia (SIF5)
Şi SIF Oltenia (SIF5) prevede, în principiu, „finanţarea suplimentară a societăţilor prin participare la majorări de capital (investiţii directe)”, în documentul de strategie pe 2015. Şi administratorii SIF5 îşi doresc să dezvolte compani cu perspective bune, pentru a le creşte valoarea de piaţă. Ce a făcut SIF5 în realitate în acest sens?
SIF Oltenia (SIF) nu a plasat direct niciun leu din cele 132,8 milioane de lei investite anul trecut, deşi are participaţii majoritare la 13 companii, potrivit raportului administratorilor. SIF 5 mai are participaţii de control de peste 33% din acţiuni la trei companii şi participaţii semnificative (peste 5%) la alte 35. Nici un leu plasat direct nici în 2015.
Societăţile de investiţii financiare (SIF) nu au statistici agregate disponibile privind investiţiile din ultimi ani în dezvoltarea companiilor pe care le controlează.
SIF-urile sunt cei mai vechi investitori financiari români şi se numără printre cei mai mari, alături de Fondul Proprietatea (FP) şi de câteva fonduri mutuale.
Totuşi, doar SIF-urile care ar mai putea contribui cu mai mult capital la dezvoltarea companiilor, măcar a celor din propriul portofoliu, aşa cum macroeconomiştii spun că scrie în manuale.
Strategia FP este de transfer de valoare din propriul portofoliu spre acţionari, iar fondurile mutuale mari nu au voie sa investească în companii, potrivit prospectelor lor de emisiune.