Zahărul de Luduş a revenit în magazine, sub brandul Bod

„Am cumpărat două fabrici de zahăr, una este cea de la Bod şi sunt coacţionar şi aici, la Luduş. Am stabilit că voi ieşi pe piaţă cu brandul de la Bod, care este unul de la 1889, ţinând cont de faptul că în Luduş nu am maşini de ambalat, am băgat foarte mulţi bani în dezvoltarea brandului şi nu cred că voi renunţa la el curând. Zahărul îl găsiţi cu tricolorul pe pungă, este produs aici, la noi. Am început să livrăm de lunea trecută, sunt companii care cumpără (…) Pentru că anul acesta facem o cantitate mică, vrem să-l dăm total către populaţie. Bineînţeles că şi în industrie o să meargă o parte, dar aşa cum am setat acum reţeta şi cum ne-am dori noi, este doar către populaţie”, a declarat Mihaela Neagu, într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.

Citeşte şi

Întrebată dacă ar fi posibilă o reluare a producţiei şi la Fabrica de Zahăr din Bod, judeţul Braşov, investitorul a arătat că asta va depinde de politica Ministerului Agriculturii şi de politica Guvernului, dacă va încuraja fermierii să producă.

„Cu siguranţă eu nu am în plan să dărâm fabrica de la Bod, am în plan să mai aştept unul-doi ani să putem să facem capacitate maximă aici şi apoi să ne mutăm acolo, dar fără ajutorul statului român – şi domnul ministru (Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, n.r.) ne-a promis astăzi că o să ne sprijine în tot ceea ce se întâmplă aici, Nu o să putem singuri”, a subliniat acţionarul.

Mihaela Neagu a precizat că deocamdată îşi va concentra atenţia pe fabrica de la Luduş, unde tehnologia este foarte bună, fabrica este complet automatizată şi unde s-a reuşit aducerea înapoi a personalului tânăr.

„La noi în fabrică trebuie automatişti, oameni cu IT, oameni care au specializări şi atunci este foarte greu, pentru că ştiţi că lângă noi este Clujul, unde este un pol foarte dezvoltat şi noi trebuie timpul să fim atenţi să oferim salarii bune, condiţii de lucru foarte bune. Avem cu sindicatul negociat şi vrem să încurajăm tinerii să vină să înveţe, să preia. Dacă aţi văzut, avem şi seniori în fabrică. Fostul director de la Fabrica de Zahăr Bod a venit alături de noi, fostul director de la Fabrica de Zahăr Luduş este prezent aici. Şi încurajăm cât mai mulţi tineri să se îndrepte şi să vină să lucreze în fabricile noastre şi în agricultură”, a afirmat aceasta.

Citeşte şi

Acţionarul a subliniat că este posibil ca această companie să solicite pe viitor şi un ajutor de stat, dar că până atunci se fac o serie de studii, având în vedere că fabrica din Luduş a fost închisă timp de doi ani.

La Fabrica de Zahăr din Luduş există 150 de angajaţi permanenţi şi 30 sezonieri, însă numărul acestora ar putea creşte în funcţie de capacitatea de producţie.

„Dacă am mări capacitatea şi dacă s-ar dubla cantitatea de sfeclă, dacă am putea să facem şi produse conexe, cum ar fi zahăr vaniliat sau zahăr pudră, cu siguranţă fabrica poate să ajungă până la 300 de angajaţi permanenţi (…) Săptămâna viitoare scoatem prima formă de contract pe care o negociem cu Asociaţia Fermierilor producători de sfeclă de zahăr. Şi atunci de aici plecăm şi până în decembrie, sperăm să ne atingem capacitatea maximă de contractare de 10.000 de hectare. Dacă anul acesta se dă un sprijin şi o să avem 10.000 de hectare, anul viitor, chiar şi cu 5.000 în plus deschid şi la Bod, unde vor lucra încă 150 de oameni”, a subliniat Mihaela Neagu.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuţ Barbu, împreună cu Mihaela Neagu, unul dintre investitorii care au cumpărat Fabrica de Zahăr Luduş, au avut miercuri, la Luduş, o întrevedere cu mai mulţi producători de sfeclă de zahăr.

Fabrica de zahăr din Luduş a fost preluată în primăvară de la grupul francez Tereos de doi antreprenori români, după ce în cursul anului trecut s-a discutat despre închiderea acesteia. Grupul francez cumpărase fabrica în 2012, însă această unitate a înregistrat pierderi în fiecare an după 2014. În această fabrică s-a prelucrat de-a lungul anilor sfeclă de zahăr produsă de cultivatori din mai multe judeţe din centrul ţării, cum ar fi Cluj, Mureş, Sibiu, Alba, Braşov şi Bistriţa-Năsăud.