Lukaşenko ameninţă din nou UE cu oprirea tranzitului gazelor ca represalii pentru sancţiunile împotriva Belarusului

”Dacă sancţiunile pe care ni le impun sau ni le vor impune în viitor ne pun într-o situaţie de urgenţă şi nu vom avea altă soluţie decât să răspundem la sancţiunile lor, atunci vom folosi de asemenea această măsură puternică”, a declarat Lukaşenko la un post de televiziune turc, citat de agenţia Belta.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacţionat imediat la aceste declaraţii exprimându-şi convingerea că ”nimic nu va împiedica Rusia să continue să-şi îndeplinească impecabil angajamentele stabilite în contractele în vigoare” pentru furnizarea gazelor către Europa, scrie Agerpres.

La sfârşitul lunii noiembrie, preşedintele rus Vladimir Putin l-a atenţionat pe omologul său belarus că oprirea tranzitului de gaze către UE va dăuna serios sectorului energetic european ”şi nu va ajuta la dezvoltarea relaţiilor noastre cu Belarus”.

Pe de altă parte, preşedintele Lukaşenko a evidenţiat în declaraţia dată luni acordurile de integrare între Rusia şi Belarus, susţinând că uniunea acestor două ţări ”va fi mai avansată şi mai stabilă” decât cea a Uniunii Europene.

Minskul a acuzat Bruxellesul că încearcă să-i stranguleze economia prin sancţiuni şi că duce o politică de ”demonizare” a preşedintelui Lukaşenko, în urma deciziei Consiliului UE din 2 decembrie de a impune Belarusului, în coordonarea cu SUA, Canada şi Regatul Unit, primele sancţiuni pentru valul de migranţi orchestrat de liderul belarus la graniţa belaruso-polonă drept represalii pentru sancţiunile europene.

Statele occidentale au adoptat împotriva Belarusului mai multe serii de sancţiuni după reprimarea manifestaţiilor opoziţiei care au contestat corectitudinea alegerilor prezidenţiale din august 2020.

UE va propune achiziţiile comune ca răspuns la creşterea preţurilor la energie (proiect)

Comisia Europeană va propune un sistem în cadrul căruia statele membre UE vor achiziţiona, la comun, gaze naturale pentru a forma rezerve strategice, o măsură elaborată ca răspuns la creşterea preţurilor la energie, se arată într-un document trimis spre consultare ţărilor UE înaintea summitului de săptămâna aceasta, informează Reuters.

Preţurile europene la gaze naturale şi electricitate au atins valori record în luna octombrie, pe fondul livrărilor limitate şi al cererii crescute de energie apărute după ce economiile din întreaga lume şi-au revenit după pandemie. Între timp, preţurile au mai revenit de la valorile record însă în ultimele săptămâni au crescut din nou odată cu temperaturile reduse şi importurile mai mici decât se preconiza din Rusia, scrie Agerpres.

Creşterea preţurilor la energie a determinat guvernele din statele membre UE să recurgă la subvenţii şi reduceri de taxe, în ideea de a-i proteja pe consumatori de facturile mari, iar unele ţări au propus chiar un sistem comun de achiziţii de gaze naturale la nivelul UE.

Potrivit unui document consultat de Reuters, o propunere de revizuire a regulilor de pe piaţa europeană a gazelor, ce urmează a fi publicată miercuri de Comisia Europeană, prevede tocmai înfiinţarea unui sistem comun de achiziţii de gaze naturale.

„Propunerea va include un cadru pentru achiziţionarea comună de stocuri strategice de gaze de către entităţile reglementate, pe o bază voluntară”, se precizează în documentul trimis de Comisie către statele membre, înaintea summitului de joi al liderilor UE. Acest sistem „va contribui la măsuri coordonate la nivelul UE, în situaţiile în care există o urgenţă la nivelul întregii Uniuni”, se precizează în document.

Reuters precizează că proiectul de document nu specifică cum anume va funcţiona în practică sistemul de achiziţii comune dar arată că face parte din încercarea Bruxelles-ului de a întări sistemul de stocare a gazelor din UE.

„Statele membre, printr-o cooperare comună la nivel regional, ar trebui să se poată baza pe depozitele din alte ţări, în caz de nevoie”, se mai arată în document. Depozitele de gaze ar urma să devină parte a „evaluării riscurilor la adresa securităţii aprovizionării cu gaze, inclusiv riscurile care au legătură cu deţinerea infrastructurii de stocării de către entităţi străine” de către ţările UE.

Livrările de gaze sub aşteptări din Rusia au determinat unele ţări şi pe unii parlamentari europeni să ceară demararea unei anchete cu privire la posibilitatea ca Gazprom să fi limitat intenţionat livrările pentru a provoca o majorare a preţurilor pe piaţa europeană a gazelor în ultimele luni.

În perioada octombrie-noiembrie anul curent, importurile de gaze din Rusia în UE au fost cu 25% mai mici decât în perioada similară a anului trecut, în timp ce facilităţile de depozitare a gazelor deţinute de Gazprom pe teritoriul UE sunt la un nivel semnificativ mai scăzut comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Bruxelles-ul susţine că soluţia pe termen lung la preţurile ridicate la combustibilii fosili o reprezintă o tranziţie mai rapidă la energia regenerabilă produsă local, aşa cum se preconizează în strategia europeană vizând schimbările climatice.