Luni senatorii şi deputaţii vin la muncă. Ce restanţe au

În prima şedinţă de plen, pe ordinea de zi a Senatului  se vor afla trei proiecte de lege privind amnistia fiscală, care nu au fost adoptate în sesiunea extraordinară din 25 august din lipsă de cvorum.

La Camera Deputaţilor, proiectul privind reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, adoptat de Senat în sesiune extraordinară, va figura pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor începând de luni, în sesiune ordinară.

De asemenea, printre priorităţile legislative ale sesiunii din toamnă s-ar putea afla şi proiectul de lege privind modificarea Codului Silvic.

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, pe 24 iunie, proiectul de lege privind modificarea Codului silvic, care prevede, printre altele, limitarea achiziţionării la maximum 30%, de către un operator economic, din volumul disponibil, la nivel naţional, dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă, din fiecare specie. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, declara, la acea dată, că Guvernul va propune un alt proiect de Cod silvic, care, probabil, va fi gata la începutul sesiunii din toamnă.

Pe agenda Camerei Deputaţilor a rămas în aşteptare, pentru dezbatere, moţiunea simplă intitulată ‘PSD are alergie la Justiţie’ depusă de PDL şi PNL pe 2 iulie. Atunci, secretarul Camerei Deputaţilor, Niculae Mircovici, anunţa că moţiunea va fi discutată în prima şedinţă a Biroului Permanent, care va avea loc la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie. El preciza că pentru o moţiune simplă nu se convoacă sesiune extraordinară, ci doar pentru o moţiune de cenzură. Moţiunea simplă a PNL şi PDL intitulată ‘PSD are alergie la Justiţie’ este îndreptată împotriva ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, Opoziţia solicitându-i acestuia să explice care a fost implicarea sa în ‘cazul Duicu’ şi în propunerea Elisabetei Ponea pentru şefia Secţiei Judiciare a DNA.

Migraţii

La Senat, în prima zi a lunii septembrie, ar putea avea loc schimbări în ceea ce priveşte structura grupurilor parlamentare.

Astfel, noua formaţiune politică PLR a preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, se află în discuţii cu PC în privinţa unui grup parlamentar comun.

De asemenea, noua sesiune aduce un nou senator, Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, acesta depunând pe 25 august jurământul, după ce a fost ales în Circumscripţia electorală nr. 20 Gorj, Colegiul uninominal nr. 2, la alegerile parlamentare parţiale care au avut loc în luna mai. Numărul senatorilor se ridică la 171, în noua sesiune.

Grupul PSD, condus de Ilie Sârbu, din care fac parte şi senatorii UNPR, este cel mai bine reprezentat în Senat, fiind constituit din 78 de senatori.

Prin prezenţa noilor senatori Ilie Năstase şi Alfred Laurenţiu Antonio Mihai, grupul PC condus de Dumitru Pelican ajunge să numere nouă senatori. Prin urmare, PC-ul nu mai riscă să îi fie contestată funcţionarea, aşa cum s-a petrecut la începutul sesiunii trecute, când PDL şi PNL au invocat acelaşi articol din Regulamentul Senatului care a condus la desfiinţarea grupului PP-DD (articolul 16, potrivit căruia un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona numai dacă este format din şapte senatori aleşi pe listele aceluiaşi partid).

Grupul liberalilor, condus de Puiu Haşotti, a ajuns la 47 de senatori, dar, având în vedere faptul că Ioan Ghişe a anunţat că va participa independent la alegerile prezidenţiale, acesta ar putea să demisioneze din grupul PNL în noua sesiune. Mai mult, noua formaţiune a preşedintelui Senatului, Partidul Liberal Reformator (PLR), ar mai putea să atragă senatori liberali sau fără apartenenţă la grupuri. De asemenea, PLR poartă discuţii referitoare la crearea unui grup comun cu cel al PC la Senat, la fel ca şi la Camera Deputaţilor.

‘Am avut discuţii cu preşedintele Partidului Conservator în legătură cu posibilitatea alcătuirii unui grup comun parlamentar la Cameră şi la Senat. Până în acest moment, dincolo de discuţia iniţială, nu am făcut paşi concreţi’, a declarat Tăriceanu, pe 28 august, la Palatul Parlamentului.

Grupul PDL, condus de Dumitru Oprea, este format din 20 de senatori, iar grupul UDMR, condus de Marko Bela, din opt senatori.

Membrilor celor cinci grupuri parlamentare li se adaugă şi cei nouă senatori care au optat să îşi desfăşoare activitatea independent.

Migraţia deputaţilor între cele două sesiuni ordinare ale anului 2014 au continuat şi în timpul verii, 19 deputaţi afiliindu-se altor grupuri parlamentare sau optând pentru statutul de deputat neafiliat.

După cei 12 deputaţi liberali (Nicolae Alexandri, Graţiela Gavrilescu, Viorel Palaşcă, Ioan Cupă, Andrei Gerea, Sorin Teju, Ioan Viorel Teodorescu, Mihai Stănişoară, Daniel Chiţoiu, Nicu Marcu, Gheorghe Mirel Taloş şi Radu Stroe) care şi-au anunţat demisia din PNL în sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor de la începutul lunii iulie, pentru a se înscrie în Partidul Liberal Reformator, alţi doi deputaţi liberali – Octavian Bot şi Virgil Guran – s-au alăturat în timpul verii colegilor neafiliaţi.

Tot în timpul sesiunii extraordinare de la începutul lunii iulie, deputatul Răzvan Rotaru şi-a anunţat, în plen, plecarea de la grupul PC şi a devenit parlamentar neafiliat, iar deputata Jenica Dumitru a trecut de la PP-DD la UNPR.

De asemenea, Laurenţiu Ţigăeru Roşca, fost vicelider al grupului PNL din Camera Deputaţilor, şi Florin Mihail Secară, fost deputat PDL până în februarie 2014 şi ulterior neafiliat, s-au înscris în UNPR în luna august.

Deputatul Bogdan Diaconu şi-a anunţat, tot în luna august, demisia din PSD, subliniind totodată că urmează a fi întocmite procedurile legale pentru înregistrarea, la Tribunal, a unui nou partid politic, Partidul România Unită.

Deciziile deputaţilor care şi-au schimbat grupul parlamentar trebuie însă anunţate în plenul Camere