Confruntare deschisă între Guvernul României și Comisia Europeană. „Dacă facem și noi un raport despre voi?”
„Dacă facem și noi, ca țară, un Raport despre voi? Despre neînțelegerile pe care le avem. Despre tratamentul diferit de care au parte firmele românești în spațiul comunitar”, a cuvântat ministrul Teodorovici în discursul de acceptare a Raportului anual de țară al Comisiei Europene (CE).
Raportul CE evidențiază mai multe vulnerabilități economice, cu accent pe siguranța finanțelor publice.
„În lipsa unor reforme structurale și a consolidării fiscal-bugetare, creșterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei aterizări forțate”, arată experții Uniunii.
Ei atrag atenția că actuala relansare economică a fost generată în principal de consum, iar investițiile s-au menținut la un nivel modest. Expansiunea economică puternică reprezintă o oportunitate de a reface rezervele bugetare și de a pregăti economia pentru perioade mai dificile. Ratele inegalității și sărăciei rămân ridicate, în ciuda creșterii economice importante. Rezultatele unora dintre reformele structurale au fost anulate în 2017, în timp ce alte astfel de reforme au stagnat.
Reacția ministrului de Finanțe la aceste constatări a fost una de respingere.
„Avem creștere economică? Avem cea mai mică datorie publică. Avem deficit bugetar de sub 3%. O să urmărim mai tare interesele României în interiorul parteneriatului UE”, a spus Teodorovici la evenimentul amintit, în fața tuturor oficialilor CE care se ocupă de România, adăugând că nu e corect ca la aceste cifre România să fie considerată vulnerabilă, iar firmele românești să fie penalizate, urmare a acestui fapt, prin împrumuturi la dobânzi mai mari.
Comisia vede însă un comportament prociclic din partea guvernului României.
„Relansarea ciclică a economiei a continuat în 2017, însă în 2018 se așteaptă o diminuare a acesteia. Creșterea PIB-ului real s-a accelerat în 2017, atingând cea mai ridicată valoare de după criză, pe fondul consumului privat aflat în plină expansiune, acesta fiind stimulat de creșterile salariale din sectorul public și din cel privat și de reducerile de impozite indirecte. Se preconizează o încetinire a creșterii, însă aceasta se va menține peste valoarea potențială. În pofida unor cote de piață ale exporturilor mai mari, creșterea importurilor a depășit-o pe cea a exporturilor, mărindu-se astfel deficitul de cont curent. Inflația a ajuns la o valoare pozitivă în 2017 și se estimează că aceasta se va accentua.
Remunerarea salariaților este scăzută față de media UE, dar creșterea puternică a salariilor în anul 2017, susținută și de majorarea cu 16 % a salariului minim și de majorările salariale din sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivității și inflației.
Din cauza reducerilor fiscale, a creșterii salariilor din sectorul public și a creșterii pensiilor, deficitul public se află pe o traiectorie ascendentă. Taxele indirecte au fost reduse în 2017, iar cota impozitului pe venit pentru persoanele fizice a fost micșorată din ianuarie 2018. În ceea ce privește cheltuielile, salariile din sectorul public și pensiile pentru limită de vârstă au crescut în mod semnificativ în 2017 și urmează să se înregistreze majorări ale acestora și în anul 2018. În consecință, deficitele bugetare nominale și structurale se situează pe o traiectorie ascendentă, ceea ce înseamnă că România se va abate de la obiectivele stabilite în cadrul fiscalbugetar național. În 2017, Consiliul a lansat la adresa României o procedură aplicabilă abaterilor semnificative.
Nu s-au înregistrat progrese cu privire la asigurarea punerii în aplicare a cadrului fiscal-bugetar național și s-au realizat progrese limitate în ceea ce privește consolidarea conformării fiscale și îmbunătățirea colectării impozitelor”, arată raportul.