Lupta împotriva corupţiei din România frânează investiţiile – Reuters

Funcţionarii civili şi miniştrii care de obicei semnează pentru aceste proiecte, uneori în schimbul unor mite, au devenit ezitanţi. Chiar şi oficialii cinstiţi se tem că contractele vor atrage atenţia procurorilor şi că se vor alătura unei liste lungi de figuri publice anchetate sau încarcerate, scrie Agerpres care citează Reuters.

Pe termen lung, susţin majoritatea observatorilor, dezrădăcinarea corupţiei va aduce beneficii uriaşe pentru România, a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Pentru moment totuşi, aceasta întârzie atât investiţiile private, cât şi semnarea de contracte pentru firme care să execute proiecte pentru stat.

Ultima victimă în materie de luptă împotriva corupţiei este fostul ministru de finanţe Darius Vâlcov, care a demisionat luna trecută după ce a fost acuzat de luare de mită. Procurorii au găsit peste 100 de tablouri, unele dintre ele de Picasso şi Renoir, precum şi lingouri de aur şi bani ascunşi în diverse locuri, printre care şi un seif. El neagă că ar fi încălcat legea.

Încetinirea procesului de luare a deciziilor ar fi contribuit la reducerea semnificativă a cheltuielilor de capital, investiţiile publice nete ca parte din PIB fiind la cel mai scăzut nivel din ultimii şapte ani, potrivit datelor Eurostat (Oficiul de statistică al UE), notează Reuters.

‘În general, dacă vorbeşti cu majoritatea oamenilor de afaceri cu care am intrat în contact ei cred că lupta împotriva corupţiei este mult întârziată şi că trebuia transmis un mesaj’, a declarat, pentru Reuters, Ahmed Hassan, managing partner la firma de consultanţă Deloitte din Bucureşti.

‘Dezavantajul ei – şi am observat asta cel puţin în ultimul an chiar în cazul proiectelor noastre – este că pur şi simplu nu se iau decizii. Unii oameni aşteaptă, poate nu va mai depinde de mine şi altcineva va aproba. Iar asta pur şi simplu nu e bine. Uneori proiecte strategice pot fi întârziate din cauza birocraţilor prea agitaţi’, a adăugat Ahmed Hassan.

Managerii companiilor sunt reticenţi în a discuta deschis care dintre proiectele lor au fost blocate, temându-se că publicitatea va duce la şi mai multe întârzieri, notează agenţia britanică de ştiri.

Oricum, Olguţa Vasilescu, un primar important, a declarat că administratorii locali sunt în ‘greva semnăturii’. Aristotel Căncescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Braşov, este de acord cu acest lucru.

‘În prezent este un risc să lucrezi în administraţia publică locală’, a spus Căncescu, el însuşi anchetat pentru spălare de bani şi luare de mită. ‘Totul poate fi interpretat şi din câte ştiu există în prezent un blocaj în Consiliul Judeţean şi în multe alte administraţii locale, pentru că oamenilor le e teamă să semneze orice’, a spus el în urmă cu ceva timp.

Corupţia a costat mult România în sfertul de secol de la căderea comunismului. Date centralizate de Reuters bazate pe declaraţii ale procurorilor ilustrează problema. Investigaţiile din 2014 sugerează că fenomenul corupţiei ar fi costat statul român şi companiile private în jur de 1,02 miliarde de euro (1,1 miliarde de dolari), sumă suficientă pentru a construi 200 km de autostradă într-o ţară cu una dintre cele mai proaste infrastructuri din Europa.

Mita pentru asigurarea de contracte pare larg răspândită, oficialii locali primind bani, maşini, excursii, haine, lucrări dentare şi chiar whisky în schimbul unor favoruri. Un fost judecător este acuzat că a luat mită în valoare de 83.000 de euro, inclusiv sub forma unei racle.

‘Capitalul local a fost afectat de capitalismul de cumetrie. De aceea suntem foarte mulţumiţi de lupta împotriva corupţiei care se desfăşoară în prezent’, a declarat Mihai Bogza, preşedintele Consiliului investitorilor străini din România.

‘Acestea fiind spuse, lupta împotriva corupţiei merge în mână cu faptul că mulţi angajaţi publici par să fie foarte reticenţi în a-şi asuma orice responsabilitate. Asemenea atitudini ar trebui descurajate’, a adăugat el.

Conform unui studiu al firmei de consultanţă A.T. Kearney de anul trecut, România are cea mai mare a doua economie subterană din Europa, după statul vecin Bulgaria.

Potrivit unui studiu din 2013 al Băncii Mondiale, una din zece afaceri pretinde că i s-a solicitat mită. Stigmatul corupţiei este în parte motivul pentru care România, împreună cu Bulgaria, sunt ţinute în afara spaţiului Schengen până când rezultatele lor în domeniu se vor îmbunătăţi, comentează Reuters.

‘Cheltuielile publice continuă să fie foarte scăzute’, a declarat Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, o autoritate independentă care monitorizează bugetul de stat.

‘Multe autorităţi de management ştiu că au probleme cu contractele lor şi ritmul lucrărilor sau al aprobărilor este întârziat ori amânat din cauza faptului că se tem de probleme legale’, a apreciat Dumitru, care este şi economist-şef al Raiffeisen Bank România.

Octavian Vidu, manager de investiţii la CEE Equity Partners, a stopat discuţiile la două proiecte după ce i s-a cerut mită. Un susţinător al combaterii corupţiei, el susţine că afacerile în mod tradiţional apropiate politicienilor vor trebui să lupte pentru a face faţă.

‘Va fi un gol. Oricât de dureros ar fi pentru toată lumea, cred că va aduce un nivel diferit de încredere pentru investitori ca noi. Există multă teamă, multă prudenţă, dar nu sunt sigur că vechile obiceiuri au murit’, a mai spus Vidu.