Lupta pentru putere la Bursă se reia astăzi. Se poate schimba sistemul de conducere
Acţionarii SC Bursa de Valori Bucureşti SA sunt convocaţi să decidă, în 28 sau cel târziu 29 octombrie, modificarea actului constitutiv. Societatea ar urma să fie condusă în sistem dualist, de un consiliu de supraveghere, format din şapte membri, şi un directorat, format din trei membri, potrivit modificărilor propuse.
Sistemul dualist ar înlocui pe cel actual, în care nu sunt separate funcţia de supraveghere a directorilor de către acţionari, de funcţia executivă. Membrii actualului consiliul de administraţie îndeplinesc ambele funcţii direct sau indirect (prin directorul general pe care îl aleg).
Propunerea nu este nouă. Ea a mai făcut obiectul unei adunări generale acum doi ani şi a fost respinsă de majoritatea acţionarilor. Încă mai sunt dezbătute principiile potrivit cărora sistemul dualist de conducere ar încuraja mai mult dezvoltarea pieţei.
Miza imediată este însă puterea de decizie, inclusiv asupra banilor bursei şi rezultatul votului ar putea fi diferit. Structura acţionariatului BVB s-a schimbat mult în vremea din urmă. Casele de brokeraj, odinioară singurii acţionari, şi brokerii şi-au vândut din participaţii, ca să supravieţuiască în condiţiile scăderii veniturilor. Seria de mari listări ale companiilor de stat au alimentat temporar conturile brokerilor, dar volumul tranzacţiilor nu a crescut pe măsura aşteptărilor optimiste şi nu au revenit la nivelurile de dinainte de criză. Brokerii obilnuiesc să spună că, la volumele actual nu merită să iasă din casă.
Pe de altă parte, SIF-urile şi celelalte fonduri de investiţii au avut capacitatea de a cumpăra acţiuni BVB (listate la propria cotă). Aşa s-a ajuns ca numai SIF-urile să controleze peste 21% din acţiunile BVB. Lor li se adaugă pachetele consistente de acţiuni de deţinute de BERD şi de alte fonduri mari de investiţii, inclusiv cele ale administratorului Fondului Proprietatea, Franklin Templeton.
Astfel că miza trecerii BVB la sistemul dualist stă în interesul liderilor SIF-urilor şi ai altor mari acţionari să intre, sau să aibă control constant asupra conducerii BVB. Este drept, un angajat al unui SIF nu poate fi încă în conducerea Bursei. Dar regulamentul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) care prevede interdicţia este pe cale de a fi la rândul lui modificat.
Mai trebuie precizat că AGA de azi (sau de mâine) are loc în contextul în care mandatele actualilor administratori expiră peste patru luni (pe 30 ianuarie).
„Nu ştiu, probabil că ne vom dori să fim activi în problemele de conducere ale Bursei. Acum doi ani am mai solicitat o dată introducerea sistemului dualist. Important este să se recunoască de fapt dreptul acţionarilor de a fi reprezentaţi în conducerea unei companii, fie în consiliul de administraţie, fie în consiliul de supraveghere”, a declarat Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova (SIF2), pentru ECONOMICA.NET.
De altfel, chiar una dintre SIF-uri, SIF Transilvania (SIF3) are un sistem dualist de conducere, care a aplanat, deocamdată, conflictele dintre diferitele grupuri interesate. Mihai Fercală, liderul de necontestat timp de doua decenii al organizaţiei, este acum preşedinte executiv (şef al directoratului).
Noul sistem implică creşterea puterii directorului executiv al Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
„Sistemul dualist va creşte eficienţa operaţională a BVB, va duce la creşterea puterii executive şi va aduce la zi actul constitutiv care nu a mai fost actualizat din 2005“, este de părere la rândul lui Lucian Anghel, preşedintele consiliului de administraţie al BVB, citat de zf.ro.
Reprezentanţii unora dintre casele de brokeraj nu sunt încântaţi de perspectivele conducerii dualiste ale Bursei. Brokerii trăiesc şi din dividendele pe care le dă bursa acţionarilor lor.
Alţi brokeri au însă argumente care scapă din socotelile pe termen scurt.
Dincolo de jocurile de putere
Indiferent de sistemul de conducere, şi de liderii săi, bursa nu poate avea performanţe mari într-un mediu în care economisirea şi mai ales investiţiile personale nu au fost încurajate vreme de 20 de ani, de o strategiile guvernamentale. Ba chiar dimpotrivă, adeseori.
„Problemele de fond ale bursei româneşti ţin de mediul în care ea încearcă să performeze. Fundamentele pe care se construieşte o bursă sunt capitalul obţinut din economisire şi ideile de afaceri bine aplicate, transparente şi care reusesc să fie şi profitabile”, spune Alin Brendea, directorul general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction şi unul dintre puţinii veterani care au rămas în piaţă de la înfiinţarea sa..
În absenţa fundamentelor citate, „oricine îşi închipuie că putem avea o bursă cu evoluţii sănătoase, se înşeală (mai devreme sau mai târziu)”, adaugă brokerul de la Prime Transaction.
„Ca atare, fără a tranforma bursa într-un loc al economisirii inteligente pentru cetăţenii români, orice echipă managerială a BVB se va lupta cu morile de vânt”, mai spune Alin Brendea, referindu-se la programele de stimulare fiscală a investiţiilor personale de pe pieţe care, aparent nu mai au nevoie de stimuli. Astfel de programe (401k în SUA) sau (ISA în Marea Britanie) prevăd scutiri de impozit pentru partea de venituri investită în scopul suplimentării pensiilor viitoare.
Difenrenţa dintre 401k sau ISA şi “creditul doar cu buletinul” este, „în definitiv diferenţa de cultură şi de performanţă economică dintre România şi vestul la care tot visăm”, conchide brokerul citat.
„Dezvoltarea oricărui domeniu economic este mult mai lentă atunci când nu există un sprijin susţinut din partea statului. Cu atât mai mult este valabil acest lucru în cazul unui domeniu economic în care este nevoie de o masă critică pentru ca acesta să devină sustenabil, aşa cum este piaţa de capital”, răspunde Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct la casei de brokeraj Tradeville, la întrebările ECONOMICA.NET.
Fara resurse financiare suficiente, fie ele private sau publice, destinate exclusiv finanţarii economiei private prin piaţa de capital, bursei locale „îi vor fi necesare câteva decenii bune şi destul de mult noroc pentru a atinge de una singură aceasta masa critică”, adaugă Ovidiu Dumitrescu.
„Având în vedere şi scepticismul general faţă de bursă, ar fi necesare mai degrabă capitaluri care să fie alocate activităţii de „underwriting” (subscriere de acţiuni noi de către intermediarii unei oferte IPO, n.r.), în aşa fel încât un antreprenor să poată avea garanţia succesului IPO-ului companiei sale, în condiţii decente de preţ.
„Cercul vicios al lipsei de investitori care conduce la o lipsă de emitenţi noi, care conduce la o lipsă de investitori (etc.) nu poate fi rupt prin măsuri pe termen scurt”, a mai spus directorul de la Tradeville, făcând aluzie la criticile la adresa directorului general al Bursei, care a luat multe măsuri cu efecte pe termen scurt (inclusiv de educaţie financiară), deşi i s-a cerut o creştere spectaculoasă a performanţelor pe termen scurt.
Citeşte şi