Lupte violente în estul Ucrainei
Cel puţin 10 civili şi-au pierdut viaţa în aceste confruntări duminică, potrivit datelor publicate de autorităţile locale. Forţele ucrainene, după ce au câştigat teren în ultimele săptămâni, şi-au intensificat eforturile pentru a-i izola pe separatiştii fortificaţi în Doneţk, fieful lor principal, de cei concentraţi în Lugansk şi de-a lungul frontierei ruse.
‘Oraşul este sub stare de asediu’, a recunoscut numărul doi al autoproclamatei Republici a Doneţkului, Vladimir Antiufeev, în cursul unei vizite făcute refugiaţilor. ‘Aşteptăm un ajutor politic din partea Rusiei. Rusia face ceea ce poate pentru a pune capăt tirurilor şi a vă permite să plecaţi în Rusia’, a adăugat acest cetăţean rus, ex-şeful KGB-ului transnistrean.
În celălalt bastion separatist, Lugansk, populaţia se află ‘în pragul unei catastrofe umanitare’, a avertizat primăria. Furnizarea apei şi electricităţii este întreruptă, comunicaţiile sunt perturbate, iar aprovizionarea cu alimente şi carburant – cvasiimposibilă.
În total, confruntările în estul Ucrainei s-au soldat cu peste 1.100 de morţi, potrivit ONU, după declanşarea ofensivei forţelor guvernamentale, care s-a intensificat în ultima lună.
Forţele ucrainene întâlnesc o rezistenţă dură din partea separatiştilor. Statul major ucrainean a indicat că poziţiile sale au fost supuse mai multor bombardamente de artilerie în noaptea de sâmbătă spre duminică, unele provenind de pe teritoriul Rusiei.
În jurul locului în care s-a prăbuşit avionul malaezian, controlat de insurgenţi, forţele ucrainene şi rebelii s-au angajat într-un schimb de focuri. Misiunea experţilor olandezi şi australieni, prezenţi în număr mare la faţa locului începând de vineri, îşi sporeşte efectivele, duminică fiind prezenţi 100 de specialişti, faţă de 70 în zilele precedente.
‘Ne-am terminat cercetările în una din cele cinci zone pe care le-am delimitat la locul prăbuşirii’, a declarat presei şeful misiunii olandeze, Pieter-Jaap Aalbersberg.
Noi rămăşiţe umane, găsite vineri şi sâmbătă, au fost transportate la Harkov într-un vehicul frigorific şi urmează a fi trimise luni cu avionul în Olanda pentru a fi identificate. Peste 200 de sicrie fuseseră repatriate deja în zilele imediat următoare catastrofei.
Munca minuţioasă de căutare, întreprinsă cu ajutorul câinilor special antrenaţi, sub supravegherea insurgenţilor înarmaţi, se anunţă îndelungată şi complexă după peste două săptămâni de la catastrofa din 17 iulie, care a dus la creşterea tensiunilor internaţionale.
Kievul îi acuză direct pe insurgenţii proruşi că au doborât Boeing-ul companiei Malaysia Airlines, care transporta 298 de persoane, între care 193 de olandezi, cu o rachetă furnizată de Moscova.
Unda de şoc provocată de acest incident a determinat ţările UE, până atunci divizate şi reticente în a lovi prea tare un important partener comercial, să adopte împreună cu SUA sancţiuni economice fără precedent după Războiul rece împotriva Moscovei, vizând în special băncile sale publice.
Secretarul general al NATO încă în exerciţiu, Anders Fogh Rasmussen, a ridicat tonul duminică împotriva ‘agresiunii ruse’, care justifică – potrivit lui – punerea la punct a noi ‘planuri de apărare’.
La Kiev, ministrul ucrainean de interne a estimat că Europa şi SUA trebuie să ‘treacă de la o politică de reţinere în problemele militare la un ajutor militar şi tehnic masiv pentru Ucraina’.
‘Mai întâi furnizând material şi apoi cu unităţi militare ale NATO’, a adăugat Arseni Avakov pe blogul său, avertizând împotriva unei ‘transformări a conflictului din estul Ucrainei într-un al treilea război mondial’.