Marea Britanie trimite avioane în România, iar SUA trupe, tancuri şi artilerie în Polonia

Germania, Canada şi alte state membre NATO au promis, de asemenea, că vor trimite forţe, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor Apărării la Bruxelles miercuri, când două nave de război ruse înarmate cu rachete de croazieră au intrat în Marea Baltică, între Suedia şi Danemarca, subliniind tensiunile dintre Est şi Occident.

La Madrid, Ministerul de Externe a anunţat că Rusia şi-a retras o solicitare de a realimenta cu carburant trei nave de război în enclava nord-africană Ceuta, după ce aliaţi NATO au afirmat că acestea pot fi folosite pentru a lua ca ţintă civili în Siria.

Navele fac parte din escorta singurului portavion rus – Amiralul Kuzneţov -, care urmează să se alăture altor zece vase ruseşti care se află deja în largul coastelor siriene, potrivit unor diplomaţi.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunţat că aceste contribuţii cu trupe la noua forţă de 4.000 de oameni din ţările baltice şi din Europa de Est reprezintă un răspuns adecvat faţă de cei aproximativ 330.000 de militari rusşi despre care Alianţa Nord-Atlantică afirmă că sunt staţionaţi în flancul de vest al Rusiei, în apropiere de Moscova.

„Numai luna aceasta, Rusia a trimis în Kaliningrad rachete de tip Iskander, pe care pot fi instalate focoase nucleare, şi a suspendat un acord cu Statele Unite privire la plutoniu de uz militar”, a declarat Stoltenberg, care a acuzat totodată Moscova că oferă în continuare susţinere rebelilor proruşi din estul Ucrainei.

Aceste rachete balistice pot atinge ţinte în Polonia şi în ţările baltice, însă oficiali NATO au refuzat să spună dacă Moscova a trimis şi ogive nucleare la Kaliningrad.

NATO intenţionează astfel să dea curs unor promisiuni pe care şefi de stat şi de guverne din Alianţă le-au făcut în iulie, în vederea descurajării Moscovei în foste state sovietice, după ce Moscova a orchestrat anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

Planul Alianţei este să înfiinţeze patru grupuri de luptă de 4.000 de oameni de la începutul anului viitor, care să fie susţinute de o forţă de reacţie rapidă de 40.000 de oameni, iar în cazul în care este nevoie, de forţe suplimentare.

În cadrul acestui plan, secretarul american al Apărării Ashton Carter a anunţat că un „batalion de intervenţie pregătit de luptă” de aproximativ 900 de militari urmează să fie trimis în estul Poloniei, iar altul, o forţă echipată cu tancuri şi alt echipament greu să se deplaseze în Europa de Est.

„Este un semn major al angajamentului Statelor Unite de a consolida disuasiunea aici”, a spus Carter.

Ministrul britanic al Apărării Michael Fallon a anunţat că Regatul Unit va trimite un batalion de 800 de oameni în Estonia, susţinut de trupe franceze şi daneze, începţnd din mai.

Statele Unite vor ca trupele lor să intre în funcţiune până în iunie.

Londra va trimite, de asemenea, avioane de luptă de tip Eurofighter Typhoon în România, pentru a efectua misiuni de patrulare la Marea Neagră, în parte în vederea sprijinirii Turciei.

„Cu toate că părăsim Uniunea Europeană, vom face mai mult pentru a asigura securitatea flancurilor de est şi de sud ale NATO”, a declarat Fallon.

ÎN UMBRA SIRIEI

Alţi aliaţi NATO s-au alăturat celor patru grupuri de luptă conduse de Statele Unite, Germania, Marea Britanie şi Canada care vor fi mobilizate în Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia.

Canada a anunţat că va trimite 450 de militari în Letonia, alături de 140 de militari din Italia.

Germania a anunţat că trimite între 400 şi 600 de militari în Lituania, alături de forţe suplimentare din Olanda, Norvegia, Belgia, Croaţia şi Luxemburg.

Stoltenberg a declarat că angajamentele aliaţilor vor reprezenta „o demonstraţie clară a legăturii noastre transatlantice”.

Unii diplomaţi apreciază că aceste angajamente vor transmite totodată un mesaj candidatului republican la fotoliul de la Casa Albă Donal Trump, care s-a plâns de faptul că aliaţii europeni nu-şi plătesc drumul în NATO.

Kremlinul consideră că planurile NATO sunt deja prea mult, în contextul în care Moscova şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea faţă de extinderea Alianţei către Est.

Stoltenberg a respins acuzaţiile Rusiei în acest sens.

Însă anunţurile statelor membre NATO cu privire la trimiterea de trupe în ţările baltice şi Polonia au fost umbrite, în parte, de disputa cu privire la realimentarea cu carburant a navelor de război ruseşti, rezolvată ulterior de Moscova, care a decis să-şi retragă solicitarea.

Tensiunile dintre NATO şi Rusia continuă să crească după ce aceasta a anexat Crimeei şi în urma decizia Occidentului de a-i impune sancţiuni.

Ruptura în urma eşecului, pe 3 octombrie, a unui armistiţiu în Siria negociat între Washington şi Moscova, urmată de acuzaţii formulate de Statele Unite potrivit cărora Rusia a recurs la atacuri cibernetice pentru a perturba alegerile prezidenţiale americane, au tensionat şi mai mult relaţiile între cele două ţări.

Chiar înainte de prăbuşirea armistiţiului sirian, preşedintele rus Vladimir Putin a suspendat un tratat cu Washingtonul privind eliminarea plutoniului de uz militar. Liderul de la Kremlin a transmis astfel mesajul că este dispus să folosească dezarmarea nucleară ca nouă monedă de schimb cu Statele Unite în războaiele din Ucraina şi Siria.