‘Credem că este momentul potrivit pentru un astfel de pachet de reformă, cuprinzător şi îndrăzneţ. Suntem destul de impresionaţi de noua energie şi de optimism’, a afirmat luni Christian Mumssen, şeful misiunii FMI.
Deşi sprijinul instituţiei financiare internaţionale pentru reforme nu este surprinzător, limbajul extrem de laudativ la adresa Guvernului francez nu a mai fost întâlnit în ultimii ani.
Din 1974 Franţa nu a mai avut un buget echilibrat iar avansul economiei este redus, în timp ce rata şomajului este aproape dublă faţă de Germania sau Marea Britanie.
‘Intenţia Guvernului de a reduce cheltuielile publice este potrivită, deoarece nu este necesară doar pentru a reduce gradual datoria şi deficitul public ci şi pentru a putea fi adoptate noi reduceri de taxe. Programul lui Emmanuel Macron este ambiţios, este cuprinzător dar este de asemenea echilibrat şi credem că va duce la redresarea Franţei, care va deveni mai competitivă în urma scăderii şomajului şi a rezolvării dezechilibrelor fiscale’, le-a declarat jurnaliştilor Mumssen.
Macron, care în timpul campaniei electorale a promis o revizuire a pieţei forţei de muncă, reducerea deficitului bugetar şi refacerea sistemului de pensii, se confruntă acum cu realităţile legate de reducerea cheltuielilor şi de schimbare a legilor care reglementează munca.
‘Strategia privind piaţa forţei de muncă este ambiţioasă şi îndrăzneaţă, va majora flexibilitatea la nivelul întreprinderilor, va reforma ajutorul de şomaj şi va îmbunătăţi pregătirea profesională şi sistemul de ucenicie. Ar trebui însoţit de o creştere moderată continuă a salariilor’, se arată în raportul FMI.
PIB-ul Franţei ar urma să înregistreze un avans de 1,5% anul acesta, faţă de o expansiune de 1,4% estimată anterior, şi ar putea ‘accelera’ anul viitor, previzionează FMI.
Guvernul de la Paris se aşteaptă la o creştere a economiei franceze de 1,6% anul acesta şi de 1,7% anul viitor, a anunţat săptămâna trecută ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire.
Deficitul se va situa la 2,7% din PIB în 2018, apreciază Bruno Le Maire.
Franţa, a doua economie a zonei euro, ar urma să înregistreze anul acesta un deficit sub limita autorizată de 3% din Produsul Intern Brut stabilită de UE. Ar fi pentru prima dată din 2007 când ar fi respectată limita de deficit.
‘Ştiu că Franţa mai are multe de făcut pentru a restabili credibilitatea bugetară pe termen mediu, dar avem un obiectiv clar, reforme structurale care, cred eu, îi vor convinge pe partenerii europeni’, a declarat ministrul francez de Finanţe.
Comisarul european Pierre Moscovici a făcut recent un apel către noul preşedinte al Franţei, Emmanuel Macron, să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB, ceea ce va permite Franţei să iasă de sub procedura de deficit excesiv.
Procedura de deficit excesiv este lansată de Comisia Europeană când o ţară membră înregistrează un deficit bugetar de peste 3% din PIB, iar această procedură poate duce la impunerea de sancţiuni.
‘Am convingerea că Franţa poate şi trebuie să iasă acum de sub procedura de deficit excesiv’, a declarat recent Pierre Moscovici într-o conferinţă de presă. ‘Există toate motivele să credem că obiectivul de a reduce deficitul sub pragul de 3% şi a respecta toate criteriile poate fi atins’, a apreciat Moscovici, adăugând că în acest an Comisia Europeană estimează că Franţa va înregistra un deficit de 2,9% din PIB, urmat de unul de 3,1% din PIB pentru 2018.
În timpul campaniei electorale, pro-europeanul Emmanuel Macron s-a angajat să scadă cheltuielile publice cu 60 de miliarde de euro în cinci ani, graţie mai multor măsuri printre care şi eliminarea a 120.000 de posturi de funcţionari.