Emmanuel Macron este noul preşedinte al Franţei, victoria a fost confirmată oficial. Ce măsuri cuprinde programul său politic
UPDATE 23:16 Ministerul francez de Interne a confirmat oficial că Emmanuel Macron este noul preşedinte ales al Franţei
Ministerul francez de Interne a confirmat oficial că Emmanuel Macron este noul preşedinte-ales al Franţei, relatează CNN.
Ministerul nu a oferit alte detalii.
UPDATE 23:04 – Macron, a obţinut 62,47% din voturi a anunţat Ministerul francez de Interne după numărarea a 77% dintre sufragii
Candidatul de centru la alegerile prezidenţiale din Franţa, Emmanuel Macron, a obţinut 62,47% din voturi, a anunţat Ministerul francez de Interne după numărarea a 77% dintre sufragii, relatează CNN.
Contracandidata sa, Marine Le Pen, a obţinut 37,53% din voturi, potrivit aceloraşi date.
UPDATE 22:55 – Emmanuel Macron a obţinut 61,7% din voturi la alegerile prezidenţiale din Franţa – rezultate parţiale
Emmanuel Macron a obţinut 61,7% din voturi la alegerile prezidenţiale din Franţa, a anunţat ministrul francez de Interne, Matthias Fekl, după numărarea a 50% dintre voturi.
Contracandidata sa, Marine le Pen, a obţinut 38,3% dintre cele aproximativ 20 de milioane de sufragii numărate.
UPDATE 22:23 – Macron transmite în primul său discurs ca preşedinte ales un mesaj de unitate francezilor şi Europei
Preşedintele ales al Franţei, Emmanuel Macron, a transmis duminică seara, în discursul său, un mesaj de unitate întregului popor din Hexagon, dar şi Europei.
Macron le-a mulţumit „din suflet” celor care l-au votat şi l-au susţinut. „Voi depune toată energia pentru a fi demn de încrederea voastră”.
El a dat asiguări că nu va ceda, în pofida dificultăţilor cu care „ne confruntăm de prea mult timp”.
Noul preşedinte al Franţei a vrut să transmită „un salut republican adversarei” sale Marine Le Pen şi a transmis un mesaj electoratului acesteia. „Cunosc diviziunile naţiunii noastre, care i-au împins pe unii la vot extrem, cunosc furia, îndoielile, anxietăţile pe care o parte dintre voi le-au exprimat”, a spus Macron, dând asigurări că va depune eforturi să îi protejeze „pe cei mai fragili” dintre francezi.
El a promis că va asigura „securitatea”, garantând „unitatea naţiunii”. „Toţi împreună, poporul Franţei, avem îndatoriri faţă de ţara noastră. Suntem moştenitorii unei istorii măreţe şi a unui mesaj umanist măreţ adresat lumii. Această istorie şi acest mesaj trebuie să le transmitem copiilor noştri. Dar, mai important, trebuie să le purtăm către viitor şi să le dăm o nouă sevă”, a insistat el.
„Voi apăra Franţa, interesele sale”, a promis Macron.
„Voi apăra Europa, comunitatea destinelor pe care şi-au oferit-o popoarele continentului nostru. Civilizaţia noastră este miza, modul nostru de a trăi, de a fi liberi, de a ne promova valorile, demersurile comune, speranţele”, a mai arătat el, spunând că vrea să amelioreze „relaţia dintre Europa şi popoarele care o formează”.
UPDATE 21:51 – Emmanuel Macron ar urma să depună jurământul pe 14 mai – surse
Transferul puterii între preşedintele în exerciţiu, Francois Hollande, şi preşedintele-ales, Emmanuel Macron, ar urma să aibă loc pe 14 mai, au declarat surse citate sub acoperirea anonimatului de Le Figaro.
Luni, Macron urmează să aibă prima apariţie oficială alături de preşedintele în exerciţiu, Francois Hollande, la Arcul de Triumf, pentru ceremonia anuală la Mormântul Soldatului Necunoscut, care comemorează predarea forţelor naziste din 1945.
Apoi, pe parcursul săptămânii, Guvernul socialist al lui Hollande va demisiona, deschizând calea către învestirea în funcţie a preşedintelui-ales. Guvernul premierului Bernard Cazeneuve va continua să se ocupe de afacerile la zi, până când noul şef al statului va depune jurământul.
După ce va fi învestit în funcţie, Macron va numi un nou premier, care va forma un cabinet. În 2012, tot Guvernul a fost numit în două zile.
UPDATE 21:31 – Macron spune că victoria sa a deschis o „pagină nouă” pentru Franţa, ” speranţei şi încrederii regăsite”
Noul preşedinte-ales al Franţei, Emmanuel Macron, a declarat pentru AFP că o „nouă pagină s-a deschis” pentru Franţa, „cea a speranţei şi încrederii regăsite”.
„O nouă pagină din istoria noastră lungă se deschide în această seară (duminică – n.r.). Vreau să fie cea a speranţei şi încrederii regăsite”, a spus el.
UPDATE 21:22 – Marine Le Pen: Francezii au votat pentru continuitate
Candidata de extremă-dreapta Marine Le Pen şi-a recunoscut înfrângerea în cursa pentru Elysee, în discursul rostit duminică seara, la scurt timp după închiderea urnelor, i-a urat noroc contracandidatului său Emmanuel Macron şi a încercat să mobilizeze electoratul Frontului Naţional pentru alegerile legislative din iunie.
„Francezii au ales un nou preşedinte al Republicii şi au votat pentru continuitate”, a afirmat candidata Frontului Naţional.
Ea a anunţat că a discutat cu Macron pentru a-l felicita şi i-a urat noroc pentru a face faţă „provocărilor cu care se confruntă Franţa”.
„Vreau să le mulţumesc celor 11 milioane de francezi care mi-au acordat vocea şi încrederea lor, precum şi militanţilor care m-au susţinut şi însoţit pe tot parcursul campaniei”, a spus ea.
Le Pen a afirmat că votul „istoric” din Franţa au făcut din formaţiunea sa principala forţă de opoziţie din ţară.
Ea a admis, însă, că Frontul Naţional trebuie să se reînnoiască pentru a se ridica la înălţimea aşteptărilor francezilor.
Discursul, care a durat aproximativ patru minute, a fost, practic, un apel de mobilizare a electoratului pentru alegerile legislative din 8 iunie.
Principalele măsuri ale programului politic propus de Emmanuel Macron
Emmanuel Macron, preşedintele-ales al Franţei, potrivit exit-pollurilor, a promis la începutul campaniei electorale să se angajeze în şase proiecte mari: reformarea şcolii, o „societate a muncii”, modernizarea economiei, securitate, o strategie internaţională şi moralizarea vieţii publice, scrie AFP, care prezintă principalele măsuri.
MORALIZAREA VIEŢII PUBLICE/DEMOCRAŢIE
– interzicerea ca parlamentarii să exercite activităţi de consiliere
– fiscalizarea întregii remunerări parlamentare
– încetarea regimului special al pensionării parlamentarilor
– interzicerea angajării de către parlamentari a unor rude sau membri ai familiei
– interzicerea cumulării a mai mult de trei mandate identice succesive
– interzicerea candidării în alegeri a tuturor celor care au cazier judiciar (nivelul B2)
– reducerea cu o treime a numărului parlamentarilor
– utilizarea cât mai rapid posibil a procedurii de urgenţă în vederea examinării textelor legislative
MUNCĂ
– organizarea „vieţii economice şi sociale la nivel de ramură şi întreprindere”
– instaurarea unui bonus/unei penalizări în cazul întreprinderilor care abuzează de contracte cu durată determinată scurtă (CDD)
– crearea unui sistem universal de asigurări de şomaj finanţat prin impozite şi condus de stat
– creşterea primei de activitate cu 50%
– suspendarea plăţii alocaţiilor de şomaj după refuzul a cel mult două oferte de post „decent”
– suprimarea tuturor taxelor „generale” la nivelul salariului minim (SMIC). În cazul tuturor salariaţilor, suprimarea cotizaţiilor pentru caz de boală sau cotizaţiilor pentru şomaj, printr-o creştere cu 1,7 puncte procentuale a contribuţiei generale sociale (CSG), protejând şomerii şi 40% dintre pensionarii cei mai săraci
– reintroducerea exonerărilor de la cotizaţii sociale pentru ore suplimentare
– suprimarea regimului social al independenţilor (RSI)
ECONOMIE/NOU MODEL DE CREŞTERE
– plan de investiţii în valoare de 50 de miliarde de euro (dintre care 15% pentru formare şi 15% pentru tranziţia ecologică)
– scăderea impozitului societăţilor de la 33,3 la 25%
– transformarea impozitului pe avere (ISF) în „impozit asupra averii imobiliare” (excluzând patrimoniul financiar)
– crearea unei prelevări unice din veniturile din capital, de 30%
– primă de 1.000 de euro pentru achiziţionarea unui vehicul mai puţin poluant, nou sau de ocazie
– renovarea unui milion de locuinţe prost izolate
– 50% din alimente bio, ecologice sau provenind din circuite scurte în cantine şcolare sau de întreprindere până în 2022
– reducerea la 50% a „părţii nucleare în producţia de energie”
EDUCAŢIE
– autonomie pentru şcoli „în termeni de recrutare” la nivel pedagogic
– primă de 3.000 de euro net pe an pentru cadrele didactice din zona prioritară Rep+
– în aceste zone, nu mai mult de 12 elevi la un profesor în ciclul primar-ciclul învăţării elementare (CP-CE1)
– crearea a 4.000 până la 5.000 de posturi de profesori
– reintroducerea claselor bilingve, secţiilor europene
– reintroducerea studiilor dirijate
– interzicerea folosirii telefoanelor mobile la colegiu sau şcoala primară
– modernizarea Bacalaureatului prin limitarea examenului la patru materii obligatorii
– universităţile să poată să-şi recruteze profesorii şi să-şi definească formările
– învăţământ despre fapte religioase la şcoală
SECURITATE
– crearea unei „poliţii de securitate cotidiene”
– crearea a 10.000 de posturi de poliţişti şi jandarmi
– crearea unei obligaţii de îndepărtare de pe teritoriu a delincvenţilor, sub controlul judecătorului
– orice pedeapsă pronunţată să fie executată
– 15.000 de locuri noi în închisori
– creşterea bugetului Apărării până la 2% din PIB
– crearea unui Stat Major Centralizat al Informaţiilor, în subordinea directă a Consiliului Apărării al preşedintelui Republicii
– crearea unor centre penitenciare dedicate combatanţilor străini
EUROPA
– limitarea la un an a duratei de sejur a muncitorilor detaşaţi
– crearea unei forţe de 5.000 de grăniceri împreună cu parteneri europeni
– impozitarea grupurilor de Internet asupra cifrei de afaceri realizate în Franţa
– introducerea unui buget al zonei euro, cu un Parlament şi un ministru al Economiei şi Finanţelor
– rezervarea accesului la pieţe publice europene întreprinderilor care îşi localizează cel puţin jumătate din producţie în Europa
– crearea unui Fond European al Apărării care să finanţeze echipamente militare comune şi a unui cartier european general permanent
– implementarea unui mecanism de control al investiţiilor străine în Europa în vederea păstrării sectoarelor strategice
– lansarea în întreaga Uniune Europeană, după alegerile germane din toamna lui 2017, a unor convenţii democratice, care să conducă la un proiect care să fie adoptat de toate ţările ce doresc acest lucru
DAR ŞI
– instituirea unui sistem de pensionare universal „cu reguli comune de calcul”
– exonerarea în trei ani a taxei de locuire în cazul a 80% din gospodării, cu un cost global de zece miliarde de euro
– creşterea cu 100 de euro pe lună a alocaţiei unui adult cu deficienţe şi a pensiei minime
– crearea unui vărsământ social unic (APL, RSA)
– suportarea 100% a ochelarilor şi protezelor auditive şi dentare până în 2022
– sistem cu puncte în vederea atribuirii locuinţelor sociale
– permis cultural în valoare de 500 de euro pentru fiecare francez în vârstă de 18 ani
– examinarea cererilor de azil în mai puţin de şase luni, cu recursuri cu tot
Cine este noul preşedinte al Franţei
Emmanuel Macron, din partea formaţiunii ”En Marche!”, a fost ales preşedinte al Franţei, în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat la 7 mai 2017, potrivit sondajelor de la ieşirea de la vot, citate de agenţiile internaţionale de presă.
Candidatul de centru Emmanuel Macron s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, în nordul Franţei, într-o familie de medici. Pe numele său complet Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron, este cel mai tânăr candidat la alegerile prezidenţiale din Franţa şi este pentru prima dată implicat într-o campanie electorală.
Emmanuel Macron este licenţiat în filosofie al Universităţii Paris Nanterre şi are un masterat în afaceri publice la celebra instituţie Sciences PO (Institut d’Etudes Politiques de Paris), iar în 2004 a absolvit Şcoala Naţională de Administraţie, conform France24.com şi Agence France Presse. În 1999, a lucrat ca asistent pentru proiecte editoriale al filosofului francez Paul Ricoeur, potrivit ediţiei electronice a cotidianului Le Monde.
A fost membru al Partidului Socialist (2006-2009), iar din 2009 a fost independent.
A intrat în serviciul public în aprilie 2004, în cadrul serviciului de Inspecţie a Finanţelor, iar în octombrie 2005 a devenit inspector în domeniul finanţelor. În anul 2008, părăseşte serviciul public şi este ofertat ca bancher, la doar 30 de ani, de banca Rotschild, în cadrul căreia are un parcurs fulminant, potrivit www.gala.fr.
În mai 2012, Emmanuel Macron acceptă propunerea lui Francois Hollande de a se alătura administraţiei de la Palatul Elysee, în calitate de secretar general adjunct al administraţiei prezidenţiale. La 26 august 2014, este numit ministru al economiei, industriei şi domeniului digital, în cadrul celui de-al doilea executiv condus de Manuel Valls.
Emmanuel Macron a înfiinţat, la 6 aprilie 2016, mişcarea politică ”En Marche!”. La 30 august 2016, Macron îşi anunţă demisia din funcţia de ministru, iar câteva săptămâni mai târziu, la 16 noiembrie, îşi anunţă candidatura la preşedinţia Franţei. În cadrul primului tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat la 23 aprilie 2017, candidatul de centru Emmanuel Macron s-a situat pe primul loc, cu 24,01% din voturi, potrivit Ministerului de Interne francez, conform agenţiilor AFP şi Reuters.
Este căsătorit, din 2007, cu Brigitte Trogneux, conform closermag.fr şi skynews.com.
Citeşte şi Alegeri în Franţa: ce trebuie să ştiţi despre viitorul preşedinte