„Trebuie să ne lansăm în această competiţie, dar cu aceeaşi metodă ca pentru lansatoare, deschizând calea iniţiativelor private, acceptând pariurile cele mai riscante”, a spus liderul de la Elysee în prezentarea noilor axe de dezvoltare pentru planul de investiţii „Franţa 2030” dedicat inovaţiei.
Din cele 54 de miliarde de euro alocate acestui plan, 1,5 miliarde vor merge către sectorul spaţial, în care se desfăşoară deja opt proiecte de micro-lansatoare şi de mici rachete reutilizabile, plus alte patru pentru constelaţii de sateliţi.
Cele 22 de state membre ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) au decis în noiembrie să facă un prim pas către un zbor spaţial cu echipaj uman, manifestându-şi voinţa de a dezvolta până în anul 2028 o lansare cargo spaţială, care ar urma într-o primă etapă să transporte mărfuri pe orbită şi să revină pe Terra, apoi probabil cu astronauţi la bord.
„ESA va susţine demersul şi Franţa 2030 de asemenea”, a spus Emmanuel Macron, în opinia căruia „cursa pentru spaţiu va determina progresele industriale de mâine”.
Susţinerea dezvoltării unei nave cargo spaţiale „va fi una dintre axele principale ale (planului) Franţa 2030 privind spaţiul în următorii ani”, întrucât „nu putem fi mulţumiţi de o lume în care toate societăţile de mâine vor fi americane sau chineze în acest domeniu”, a adăugat preşedintele francez.
Pe de altă parte, el a deplâns faptul că „unii dintre partenerii noştri istorici au devenit competitori”, în detrimentul unei necesare „unităţi europene”, făcând astfel aluzie la Germania, dar fără a o numi direct. Această ţară şi-a multiplicat proiectele de micro-lansatoare spaţiale, care într-un orizont de timp ar putea lua locul programului Ariane 6.