Macron și Draghi susțin schimbarea regulilor bugetare stabilite de UE acum 30 de ani prin tratatul de la Maastricht. Cei doi cer o mai mare relaxare fiscală

„În aceeaşi manieră în care aceste reguli nu au îngrădit răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie să ne împiedice de acum înainte să realizăm toate investiţiile necesare”, afirmă cei doi lideri într-un articol de opinie apărut în ediţia online a cotidianului Financial Times.

Emmanuel Macron a anunţat deja pe 9 decembrie că vrea să facă din reformarea criteriilor de la Maastricht una din priorităţile preşedinţiei franceze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie, arătând că problema de a fi „pentru sau contra lui 3%, pragul de deficit admis, este depăşită”.

Mesajul său, sprijinit de această dată de şeful guvernului italian, se adresează acelor state din UE, mai ales din nordul Europei, care sunt cele mai ataşate regulilor rigorii bugetare şi exprimaseră reticenţe înaintea de adoptarea fondului de relansare post-pandemie. El i se adresează în aceeaşi măsură noului cancelar german Olaf Scholz, deocamdată mult mai rezervat pe acest subiect.

„Trebuie să ne reducem nivelul de îndatorare, nu este permis niciun dubiu pe acest subiect, dar nu putem spera să atingem acest obiectiv prin majorarea impozitelor sau prin tăieri nesustenabile ale cheltuielilor sociale, nici să omorâm creşterea din faşă reechilibrând finanţele publice printr-o ajustare bugetară care nu ar fi viabilă”, pledează Draghi şi Macron.

„Trebuie să dispunem de o mai mare marjă de manevră şi să putem realiza cheltuielile-cheie necesare viitorului nostru şi suveranităţii noastre. Regulile bugetare ar trebui să favorizeze datoria creată pentru finanţarea acestor investiţii, ce contribuie incontestabil la bunăstarea generaţiilor viitoare şi la creşterea pe termen lung, dat fiind că aceste cheltuieli publice participă în fapt la viabilitatea datoriei pe termen lung”, au explicat ei.

Potrivit Palatului Elysée, Emmanuel Macron mizează pe summitul informal al UE pentru a face ‘o estimare cuantificată a necesităţilor de investiţii şi a regulilor care vor trebui să evolueze în consecinţă, printre care regulile de concurenţă şi cele comerciale, dar şi regulile bugetare europene’, ‘care trebuie adaptate provocărilor epocii’.

Preşedinţia franceză doreşte ca aceste discuţii să implice toate guvernele din UE, dar şi partenerii sociali şi societatea civilă, în săptămânile următoare.

Sursa foto: flickr