Macron vrea regândirea cadrului bugetar al Uniunii Europene, în special în ceea ce privește deficitul bugetar de maximum 3%

09 12. 2021
emmanuel_macron_6_87830600

Din cauza crizei sanitare ”am pus între paranteze aplicarea regulilor noastre bugetare”, dar, odată cu reaplicarea acestor reguli, ”nu putem face ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat” şi ”să revenim la cadrul bugetar creat la începutul anilor ’90”, a susţinut Macron la o conferinţă de presă dedicată prezentării priorităţilor preşedinţiei franceze a Consiliului UE din primul semestru al anului viitor.

Înainte de a-l primi vineri într-o vizită pe noul cancelar german Olaf Scholz, preşedintele francez a pledat pentru ”o discuţie strategică” asupra regulilor bugetare europene, fiind de părere că ”trebuie să ieşim din vechile noastre tabuuri şi vechile noastre fetişuri”.

”Problema nu este de a fi pentru sau împotriva 3%. Aceasta este depăşită”, a explicat preşedintele francez cu privire la regula din criteriile de la Maastricht care impune statelor zonei euro să-şi menţină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.

”Problema este cum articulăm seriozitatea bugetară şi convergenţa între europeni cu o ambiţie care este indispensabilă pentru noi toţi”, a continuat el, dând de înţeles că doreşte prin această revizuire stimularea investiţiilor, sens în care a menţionat că regulile bugetare europene ar trebui, de exemplu, să stimuleze investiţiile în sectorul digital.

UE are nevoie de un răspuns economic cu o prioritate, aceea de ”a face Europa un mare continent al producţiei, inovaţiei şi creării de locuri de muncă”, a sintetizat Macron, adăugând că aceste chestiuni vor fi discutate la un summit european special pe care preşedinţia franceză a Consiliului UE îl va găzdui pe 10-11 martie.

Cât despre planul european de relansare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, preşedintele francez a susţinut că s-ar putea ca UE să aibă nevoie şi de alte pachete de acest fel pentru a-şi reveni în urma pandemiei, iar acest subiect, în opinia sa, nu ar trebui să fie unul tabu.

Totuşi, la acest capitol Franţa s-ar putea lovi de opoziţia ţărilor nordice, precum Germania şi Olanda, care nu s-au arătat favorabile unor mecanisme permanente de constituire de datorie comună.